Eu sunt cuvântul…

DSCF4929-1

Eu sunt cuvântul, iar casa mea, precum o știți, e-n carte,

în miezul frământat și vid al lumii, de tihnă eu am parte,

nu-s singur, am aliați, torente, cuvinte-fluvii, râuri – o mie,

iar desfătarea mea sublimă e marea-ntinsă de hârtie

Picture1

Mă plimb printre coperți sau pânzele îmi strâng cuminte,

ogar viclean, adulmec mintea dispusă în jocul meu să intre,

nu plâng mocnit, nu strig, nu cer avid să mi se prindă sensul,

dar dacă ajungi să mă cunoști, îți dăruiesc tot universul

07

Îndrăznește să mă cauți! Corabia cuvintelor te-așteaptă!

spre țărmuri neîmblânzite ea inima și gândul ți-l îndreaptă.

Cu fiecare val înalt sau pagină adâncă pe care-o întâlnești,

te cauți și te descoperi pe tine însuți, înveți frumos să crești.

_MG_4641

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s