Sesiune de formare EDUCATIVA – Oportunități de studiu în străinătate pentru elevi

Vineri, 23 ianuarie a.c. am participat, în aula Colegiului Național „Ștefan Cel Mare” din Suceava, la o sesiune de formare cu privire la oportunitățile academice ale absolvenților de liceu. În calitate de coordonator Educativa Teacher Network, doamna Anca Gîlcă a prezentat asistenței compuse din cadrele didactice interesate cerințele ce trebuie îndeplinite și modalitățile prin care elevii pot deveni studenți în străinătate. Pe lista destinațiilor de studiu despre care s-a făcut vorbire în cadrul întâlnirii am regăsit Marea Britanie, Danemarca, Olanda dar și alte state din Europa (Franța, Germania, Elveția) sau din lume (Statele Unite, Argentina, Noua Zeelandă ș.a.). Prezentarea a reușit să mă impresioneze prin desfășurarea fluentă, dinamică, degajată, simplă dar abundentă în conținut, flexibilă prin întrebările și clarificările pertinente ale audienței și răspunsurile punctuale și convingătoare ale formatorului. Ce am reușit să rețin pe durata acestor ore? În primul rând, am înțeles că elevii ar trebui să decidă din timp dacă doresc să studieze în străinătate[1] – recomandabil încă din clasa a XI-a – astfel încât procesul laborios de consultare a ofertelor universitare pe care îl întreprind consilierii Edmundo să fie derulat în condiții normale. Am mai aflat că există numeroase adrese în spațiul virtual unde elevii se pot documenta sau pot accesa informații utile pentru o eventuală opțiune de studiu internațional.[2]  Mi-a plăcut în mod deosebit sloganul pe care coordonatorul Edmundo l-a adus la cunoștința celor prezenți – Pleacă! Studiază! Întoarce-te! Schimbă! – o deviză care, asumată cu responsabilitate, poate să atenueze criticismul celor preocupați de spectrul sumbru al fenomenului de brain-drain[3].

Ce oferă universitățile din străinătate celui dispus să învețe? Caracteristic mediului academic din afară este numărul mic de prelegeri și cursuri teoretice, în schimb, numărul mare de activități practice de învățare individuală și în echipe. De asemenea am descoperit conceptul de Placement Year[4], o modalitate, cred că mai puțin prezentă (sau chiar absentă) în mediul academic românesc, prin care se oferă studentului șansa de a lua contact efectiv cu realitățile de pe „frontul” muncii. De altfel, unul dintre criteriile performanței unei universități din străinătate este, după cum ni s-a spus, tocmai gradul de angajabilitate al studenților după absolvire, performanță redată în mod transparent și onest pe site-urile respectivelor instituții. Am reținut ca fiind deosebit de importante date referitoare la componentele dosarului de candidatură: un eseu personal – care trebuie elaborat atent și cât mai convingător (este un mod de promovare a brand-ului personal, dacă expresia nu deranjează) –, 1-2 scrisori de recomandare (responsabilitate ce ne revine nouă, dascălilor), testul de limbă engleză: CAE, IELTS ș.a., după caz, foaia matricolă, diploma de bacalaureat și, în anumite cazuri, portofoliu personal.

Deși spațiul nu îmi permite să detaliez informații referitoare la condițiile efective de studiu – cerințele sau criteriile de eligibilitate, prezența sau absența burselor și a împrumuturilor guvernamentale, condițiile de viață sau mijloacele de trai – voi concluziona prin a spune că studiul în străinătate[5] constituie o oportunitate remarcabilă din cel puțin două motive pe care le găsesc suficiente: oferă absolvenților de liceu șansa de a descoperi un mediu cultural inedit și provocator[6], totodată generează contextul dezvoltării unor abilități de viață importante într-un orizont lingvistic diferit de cel de origine. Profit de ocazia creată pentru a reafirma o convingere: orice călătorie constituie parte integrantă, decisivă chiar, a unei educații de calitate. Condiția sine qua non a studiului în străinătate? Cunoașterea limbii engleze, în primul rând, sau, după caz, a limbii germane și franceze. Așa încât invit elevii din orice nivel de școlaritate să trateze cât mai responsabil studiul limbilor moderne. Și, nu în ultimul rând, invoc o altă condiție de eligibilitate: desfășurarea a cât mai multe activități de voluntariat în perioada anilor de liceu. Succes!

[1] decizia ar trebui adoptată în urma unor discuții și consultări cu părinții referitor la posibilitatea acestora de a oferi, pe durata studiilor, suportul financiar mai mult sau mai puțin consistent (în concordanță cu stilul de viață al viitorului student cât și cu facilitățile, cerințele, contextul oferit de universitatea și localitatea-gazdă).

[2] iată câteva dintre aceste adrese ce oferă resurse utile:

http://space.edmundo.ro/, http://www.educativa.ro/http://www.universalio.ro/, http://blog.edmundo.ro/,

[3] brain-drain (lb.engl.), termen sociologic care desemnează un fel de exod al inteligenței, altfel spus, plecarea în străinătate a persoanelor bine pregătite, a specialiștilor, în măsură să aducă prin prezența lor plus-valoare.

[4] Placement Year (lb.engl.), perioadă de timp în care un student aflat în penultimul an de studiu poate să devină angajatul unei companii (plătit în condiții specifice), dobândind astfel o experiență profesională valoroasă pentru cariera ulterioară. După acest an de muncă se întoarce la universitate pentru a-și finaliza studiile. Pentru mai multe informații pe această temă:

http://www.birmingham.ac.uk/generic/internships/documents/placement-guide.pdf

[5] iar când spun acest lucru, îndrăznesc să aduc drept temei și experiența mea ca beneficiar de mobilitate Erasmus pentru un an de studiu la Humbold Universität din Berlin.

[6] să te găsești deodată într-un context social, cultural și lingvistic diferit – un fel de alteritate radicală – reprezintă o provocare enormă pentru propria capacitate de adaptare și – dacă admitem că inteligența se traduce prin adaptare optimă, eficientă la condiții și situații noi, problematice – atunci putem concluziona că experiența studiului în străinătate dezvoltă simțitor nu doar capacitățile intelectiv-cognitive, dar și cele ce trimit la motivație și voință.

2 comments on “Sesiune de formare EDUCATIVA – Oportunități de studiu în străinătate pentru elevi

  1. Stefan Parasca spune:

    Ma bucura ca in sfarsit cineva din liceu spune deschis ca elevii au ocazia sa plece si ar fi bine sa o faca. Daca imi este permis as vrea sa adaug, din experienta proprie, cate ceva.

    Trebuie de verificat foarte atent ce fel de universitati sunt disponibile pe lista. Mai exact, cum erau si la noi acum 20-30 de ani, postlicealele si facultatile cu profil profesional sunt la cea mai mare cautare afara. La noi exista termenul de facultate si atat, sa nu isi inchipuie cineva ca afara e la fel. Faculate ca in tara gasesti si afara, ca structura ma refer (ore cu audienta de 200-300 de oameni, proiecte, etc.) insa nu sunt atractive.

    De ce vesticii nu se ingramadesc la facultate sa detina 2-3 diplome si 1-2 mastere? Pentru ca ei sunt constienti ca nu hartiile date de scoala le vor aduce banii in viata, ci o meserie, sa faca ceva practic. Desigur lipseste si presiunea sociala, conform careia (in Romania) daca nu mergi la facultate dupa liceu poti sa iti scrii pe frunte „ratat”. Daca e fiecare sa fie sincer cu el asa ar judeca. Si eu ma includ sau ma includeam, sunt in tranzitie.

    Rata de angajare a absolventilor este cea mai ridicata la facultatile cu orientare practica asa-numitele „Academy” sau „School” dupa o denumire care place si eventual un nume de oras cu rezonanta. Cei care termina la o Universitate (afara) cel mai probabil vor sa faca si un master, insa sunt foarte putini. Asadar, rata lor de angajare e foarte scazuta logic. Pe de alta parte, ceilalti intra pe piata muncii imediat si nu o fa brusc ci treptat, practica (internship) fiind parte important din educatie (5-6 luni, pe bune, de la 9am-5pm).

    Imi cer scuze pentru eventualele greseli in scriere, sau pentru timpul pierdut prin citire in functie de situatie🙂

    • Bună, Toto! Mă bucură faptul că ai ales să împărtășești din experiența ta de student în afară. Cred că recomandările tale sunt binevenite pentru cei care intenționează să facă acest pas deloc important pentru studiile lor și, mai ales, pentru evoluția lor profesională. Situațiile de studiu au specificul lor particular (mulțumesc pentru tehnicitatea informației oferite!), astfel încât nu cred că în străinătate există garanția reușitei (vorba veche: nici acolo nu stau câinii cu covrigi…), dar sunt sigur că șansele unui tânăr de a-și construi un drum ceva mai ferm și mai lipsit de neliniști față de viitor sunt mai mari acolo… Ce facem cu cei care aleg să rămână aici? Sunt ei oare irevocabil condamnați la ratare?…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s