Provocarea filosofiei…

Tocmai am terminat de vizionat filmul documentar „Examined Life” (2008) – accesibil la adresa Web http://www.3moviesonline.com/Examined-Life – și simt cum îmi dau năvală gândurile. Le urmăresc cum răsar, mă însoțesc pentru o vreme și apoi se pierd pe cărările neștiute ale minții. Încerc să le înregistrez (consemnez) frenezia, să le traduc în cuvinte, enunțuri, judecăți, înainte să dispară nevăzute în subteranele conștiinței.  Voi folosi un artificiu menit să-l provoace pe eventualul lector (spectator) – un fragment din intervenția lui Cornel West, absolvent de Harvard și (primul afro-american) doctor în filosofie la Princeton, cel care apare în debutul filmului și reușește, prin discursul său deopotrivă firesc și profund, să fascineze imediat și irevocabil: „Filosofia definește situația noastră finită (…) [noi, oamenii, suntem] ființe orientate către moarte. Creaturi lipsite de blană, născute în mizerie, conștiente din punct de vedre lingvistic (…) ale căror corpuri vor fi cândva deliciul culinar al viermilor tereștri. Ăștia suntem noi. Ființe orientate către moarte. În același timp avem dorințe. Suntem organisme în timp și spațiu. Deci este dorința împotriva morții. Apoi, desigur, avem dogmatismul, diferite încercări de a ne agăța de certitudine. Diferite forme de idolatrie. Și avem dialogul ca opoziție a dogmatismului (…) Filosofia în sine devine o amplasare critică în lupta cu dorința împotriva morții, lupta cu dialogul împotriva dogmatismului…”

Cred că una dintre provocările în fața cărora se găsește astăzi filosofia este aceea de „a coborî în cetate”, de a-și accesibiliza discursul, de a-l plia pe problemele și situațiile concrete ale vieții, fără a-l trivializa. Sunt conștient că o astfel de „dez-academizare” a discursului filosofic nu este deloc o întreprindere inedită (îmi amintesc de Alain de Boton, despre care am scris cândva: https://floringeorgepopovici.wordpress.com/2011/09/16/un-filosof-al-cotidianului-alain-de-botton/) însă sunt la fel de conștient că ea singură poate să-i restituie filosofiei valoarea și noblețea originare, statutul privilegiat de „modus vivendi” (mod de a trăi) anterior celui de „modus cognoscendi” (mod de a cunoaște). Immanuel Kant a dovedit în mod exemplar faptul că filosofia în general (metafizica, în special) reprezintă o dispoziție naturală, o înzestrare, o funcție fundamentală, constitutivă, dacă-i pot spune astfel, a naturii umane. Fie că survine în momentele de luciditate sau la capătul celui mai cumplit abandon al rațiunii, reflecția filosofică ne însoțește precum un alter ego. Nu contest faptul că filosofia se manifestă în splendoarea ei profundă dincolo de suspendarea grijii față de ziua de mâine, atunci când preocuparea pentru „pâinea cea de toate zilele” nu mai constituie o prioritate decisivă. Să depășești interesul față de propriul stomac, să te deplasezi către aria superioară a ființei tale („la mansardă”, acolo unde locuiește gândul!), constituie condiția prealabilă a exercițiului filosofic. Deși riscă să pară categoric, fără această „dez-locuire” sau strămutare a propriului eu, n-ai nicio șansă să înțelegi ceva din utilitatea efortului filosofic (și câți nu sunt în această postură?!?). Mai mult decât atât, filosofia îți oferă cheia înțelegerii a ceea ce reprezintă o preocupare sau o nevoie legitimă, justificată, în raport cu nevoile, grijile, adesea absurde, ce ne jalonează modestul parcurs terestru. Filosofia nu-ți poate aduce mai mulți bani în cont (nu în acest cotidian răsturnat, răvășit, în care trăim și căruia îi spunem cu amărăciune realitate românească), dar te poate învăța să gândești (cântărești) înainte de a-i arunca fie pe îndulcite inutilități fie pe lucruri ce-ți pot construi personalitatea. Filosofia nu îți promite un câștig imediat, o scurtătură către succes (oricât de schimonosit și mercantil ar fi portretul acestui succes). Sunt multe lucruri pe care filosofia nu le face, nu le promite, nu le dăruiește. Sunt multe ingrediente din formula acestui timp pe care filosofia le evită, le omite sau le reneagă pur și simplu. Însă branșarea la o lungă și valoroasă tradiție filosofică, concretizată în doctrine, sisteme, concepții, viziuni sau perspective, își găsește utilitatea în măsura în care reușește să deschidă torentul interior al interogațiilor, investigației, problematizării și reflecției. Textul filosofic (iar aceasta este o convingere pe care o repet frecvent în orele de curs) reprezintă doar un pre-text, un „trăgaci” sau o ancoră aruncată în mințile celor prezenți pentru a aduce la lumină curiozitatea, mirarea, curajul de a gândi (și de a fi) tu însuți. Gândul propriu se naște numai la marginea gândului străin sau, câteodată, pe ruinele acestuia din urmă. De altfel acesta este singurul drum onest și productiv în filosofie: să descoperi ce au gândit alții pentru a afla cum poți să gândești tu! Ca profesor de filosofie îmi propun (și reușesc atât cât îmi permit înzestrarea și achizițiile cognitive de până acum) să provoc, să declanșez resorturi și mecanisme interne, să deschid un drum (sau măcar o cărare) către gândirea ce se gândește pe sine ca gândire, așa cum remarca odată un om de geniu, iscusit creator de școală filosofică. Iată de ce consider că provocarea filosofiei rezidă în a-și revendica și dobândi, fără părtinire sau orgoliu deopotrivă eterat și steril, valoarea de demers formator în cetatea educației. De ce? Pentru că unul dintre serviciile cele mai importante pe care le poate aduce celor care se îndeletnicesc cu studiul ei (fie doar și pentru un singur an școlar) este acesta: puterea și curajul de a gândi.  Sapere aude! Îndrăznește să gândești!

Această intrare a fost publicată în Meditatii.

2 comentarii la “Provocarea filosofiei…

  1. Karla Richter spune:

    ”Există frumusețea muzicii și a picturii, urechea fiind încântată de armonii acustice, iar ochiul de simetrii sau de culori. dar există și frumusețea Dreptății, a Virtuții, a Curajului, a Chibzuinței sau a Dragostei pe care nu o poți vedea cu ”uneltele simțurilor” și care depășește frumusețea Luceafărului de seară sau pe cea a Luceafărului de Dimineață. Cui îi este dat să vadă acest frumos de ordin superior ” spune Plotin.
    Aș răspunde, dacă imi va fi mai lesne de pătruns în ascunsul suflet omenesc, dacă aș putea simți omul contemporan altfel, întors către Adevăr și iubire, aspirând spre cunoașterea nematerială, dacă m-aș putea dezrădăcina de ”absurdul gând și trăire” și aș reasigna ceea ce cred că sunt la ceea ce aș vrea să fiu.

    • Nici Platon nu cred că este primul (într-o ordine a gândirii și, deopotrivă, a trăirii) atunci când constată că frumusețea vizibilă este o reflectare (imperfectă, degradată, derivată) a Frumosului-în-sine, element constitutiv al Triadei Inteligibile, alături de Adevăr și Bine. Cred că e mult mai veche căutarea sau preocuparea omului pentru Frumos-ul de dincolo de vizibil, evocat, ce-i drept, de lucrurile frumoase, aprehendabile (dacă-i pot spune astfel, în înțelesul de „sur-prinse”) cu ajutorul aparatelor noastre sensibile privilegiate (văz, auz). Mă gândesc aici la spiritualitatea străveche a Orientului, atât de pătrunsă de căutarea Frumuseții… Acest „frumos de ordin superior” despre care vorbește Plotin (filosof neoplatonic impregnat în egală măsură de cultura filosofică „păgână” dar și de avântul a ceea ce mai târziu avea să se numească „philosophia christiana”, la care și-a adus el însuși contribuția) trebuie însă, în vremurile răvășite în care trăim, căutat sau chiar inventat. Dacă spectacolul mundan nu îmi oferă deloc acest frumos, ci dimpotrivă, mă agresează mai curând cu disoluția, prăbușirea într-o succesiune halucinantă de secvențe grotești, vulgare, meschine, ce soluție am decât să mă refugiez în artă, cultură, educație?!?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s