LOGICA INFERENŢELOR PROBABILE (scurte consideraţii clarificatoare)

Cîteva întrebări recapitualtive:

(1). În ce constă diferenţa dintre adevăr şi validitate?

(2). În ce constă diferenţa dintre o inferenţă deductivă şi una inductivă?

(3). Care sunt elementele structurale ale unei demonstraţii?

(4). Care sunt principalele reguli de validitate ale unei demonstraţii?

(5). Prin ce diferă demonstraţia de simpla argumentare?

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Dacă demonstraţia este un exemplu de raţionament deductiv – în care din premise adevărate rezultă cu necesitate o concluzie, cu condiţia respectării unor condiţii formale de validitate  – în schimb, logica se compune şi din acele raţionamente „mai slabe”, în care premisele nu întemeiază concluzii absolut certe, ci numai probabile. Întrucât logica este un instrument care ne permite să descoperim şi să argumentăm idei adevărate – certitudinea unei concluzii extrase prin deducţie este garantată numai de validitatea schemelor inferenţiale = condiţia formală a demonstraţiei şi de adevărul premiselor = condiţia materială a demonstraţiei.

Distincţia dintre deductiv şi inductiv poate fi constatată şi pe baza sprijinului direct sau indirect pe experienţă: în cadrul inferenţelor deductive nu intervin deloc date din experienţă, în schimb, demonstraţiile inductive recurg la date din experienţă.

Cunoaşterea (mai ales aceea care se doreşte a fi ştiinţifică) recurge într-o foarte mare măsură la GENERALIZĂRI EMPIRICE = observarea şi inventarierea unor fapte empirice şi apoi derivarea unor concluzii cu un grad sporit de generalitate dar şi probabilitate. Astfel cunoaşterea noastră este îmbogăţită cu noi date furnizate de experienţă.

LOGICA INFERENŢELOR PROBABILE cuprinde toate tipurile de raţionamente prin care construim – pornind de la constatarea unor fapte singulare, date în experienţă, propoziţii din ce în ce mai generale şi cu un grad sporit de probabilitate.

Deşi aceste inferenţe nu conduc la certitudini absolute, totuşi sunt singurele mijloace prin care putem întemeia legi şi principii generale, care au o certitudine acceptabilă.

SPECIFICUL INFERENŢELOR INDUCTIVE

Ştiinţele formale – matematica şi logica – operează exclusiv cu demonstraţii deductive, însă aceste ştiinţe nu se raportează direct la realitatea fenomenală şi nu vehiculează informaţii despre realitatea empirică, ci numai structuri de relaţii posibile şi necesare între obiecte în genere/ideale/abstracte.

CARACTERISTICI ESENŢIALE ALE INFERENŢELOR PROBABILE

(A). CONCLUZIA ESTE MAI GENERALĂ DECÂT PREMISELE – mai ales în cazul inducţiei, unde se trece de la observarea unor cazuri individuale la o generalizare presupus valabilă pentru toate cazurile de acelaşi gen;

(B). PREMISELE NU IMPLICĂ ÎN MOD FORMAL CONCLUZIA – tot mai ales în cazul inducţiei: chiar dacă premisele oferă temeiuri relativ solide, pentru acceptarea concluziei.

EXEMPLE DE PROPOZIŢII ÎNTEMEIATE NEDEDUCTIV (??? explicaţi de ce sunt forme de argumentare nedeductivă ???):

(1). Există patru grupe sanguine.

(2). Greutatea specifică a aurului este 19,3.

(3). Cometele evoluează pe orbite eliptice.

(4). Triburile australiene au o mentalitate primitivă.

(5). Cine a furat o dată, va mai fura.

(6). Este periculos să înoţi imediat după masă.

Nu toate generalizările de mai sus sunt justificate, iar cele acceptabile ca justificate nu au toate acelaşi grad de credibilitate. Toate însă au în comun faptul că – invocând un număr finit de cazuri individuale – a căror cunoaştere dă certitudine afirmaţiei că „Unii A sunt B” se afirmă că „Toţi A sunt B” – trecerea de la particular la general neavând necesitate logică.

INDUCŢIA ŞI DEDUCŢIA ÎN CUNOAŞTERE

Deşi anumite ştiinţe procedează inductiv (de exemplu: astronomia), ele utilizează şi inferenţe deductive. Legile astronomiei sunt în general rezultatul unor inducţii, dar pentru deducerea lor a fost nevoie şi de inferenţe deductive, inclusiv sub forma unor calcule matematice.

Această intrare a fost publicată în Logica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s