Selecţie de texte – Karl Raimund Popper (Logica cercetării)

„Concepţia mea […] este în netă opoziţie cu toate încercările de logică inductivă; ea poate fi caracterizată ca o teorie despre metoda deductivă a testării (Nachprüfung). Pentru a putea discuta această concepţie (deductivistă), este necesar să clarificăm opoziţia dintre psihologia empirică a cunoaşterii, care operează cu fapte empirice, şi logica cunoaşterii, care nu se interesează decât de corelaţii logice; căci prejudecăţile logicii inductive sunt legate de confundarea problemelor psihologice cu cele epistemologice […] logica cunoaşterii nu se interesează de probleme de fapt (Kant: „quid facti”), ci numai de probleme de drept sau de valabilitate („quid juris”) – adică de probleme de tipul următor: dacă şi cum poate fi întemeiat un enunţ; dacă este testabil (empiric controlabil); dacă depinde logic de alte enunţuri sau este în contradicţie cu ele ş.a.m.d.”(75).

Metoda testării critice a teoriilor, a selecţiei lor pe baza rezultatelor testelor, este, după părerea mea, întotdeauna următoarea: din ideea nouă, încă neîntemeiată în vreun fel – o anticipare, o ipoteză, un sistem teoretic – , sunt derivate, pe cale logic-deductivă, consecinţe. Aceste consecinţe sunt comparate unele cu celelalte şi cu alte enunţuri, stabilindu-se astfel ce relaţii logice (de exemplu echivalenţă, derivabilitate, compatibilitate, contradicţie) există între ele.

Pot fi deosebite patru direcţii de realizare a testării unui sistem teoretic: compararea logică a consecinţelor una cu alta, prin care sistemul este cercetat din punctul de vedere al consistenţei sale interne; o examinare a formei logice a teoriei cu scopul de a stabili dacă ea are caracterul unei teorii a ştiinţei empirice, deci dacă nu este, de exemplu, tautologică; compararea cu alte teorii, pentru a stabili, între altele, dacă teoria ce urmează a fi testată, în cazul că ar trece cu succes testele, ar putea fi evaluată ca un progres ştiinţific; în sfârşit, testarea teoriei prin „aplicarea empirică” a consecinţelor derivate din ea. Acest ultim test trebuie să stabilească dacă noile consecinţe, deduse din teorie, se susţin şi practic, de exemplu în experimente ştiinţifice sau în aplicaţii practice cu caracter tehnic. Şi aici procedura testării este una deductivă: din sistem vor fi deduse (prin utilizarea unor enunţuri deja admise) consecinţe singulare („predicţii”), în special asemenea consecinţe care sunt uşor testabile, respectiv uşor aplicabile. Dintre aceste consecinţe vor fi alese îndeosebi acelea care nu pot fi derivate din sistemele teoretice cunoscute, şi mai ales cele care sunt în contradicţie cu ele.  Asupra acestor consecinţe – şi a altora – se va decide acum prin raportare la aplicaţiile practice, la experimente ş.a.m.d. Dacă verdictul este pozitiv, dacă consecinţele singulare vor fi acceptate, verificate (verifiziert), înseamnă că sistemul a trecut, pentru moment, cu succes testul; nu avem nici un motiv să-l respingem. Dacă însă verdictul este negativ, dacă consecinţele vor fi falsificate (falsifiziert), falsificarea va afecta şi sistemul din care au fost deduse. Verdictul pozitiv poate sprijini sistemul numai provizoriu; acesta poate oricând, mai târziu, să fie răsturnat. Atâta timp cât un sistem rezistă unor testări deductive amănunţite şi severe şi nu este depăşit de dezvoltarea progresivă a ştiinţei spunem că el este coroborat”(77).

„[…] niciodată nu conchidem de la adevărul enunţurilor singulare la adevărul teoriilor. Prin consecinţele lor verificate (durch ihre verifizierten Folgerungen), nu poate fi dovedit niciodată nici „adevărul”, nici măcar „probabilitatea” teoriilor”(77).

„Ceea ce mă determină însă să resping logica inductivă este tocmai faptul că nu pot vedea în această metodă inductivă un criteriu de demarcaţie adecvat, adică un semn distinctiv al caracterului empiric, nemetafizic al unui sistem teoretic. Problema de a găsi un asemenea criteriu, care ne dă posibilitatea de a delimita ştiinţa empirică faţă de matematică şi logică, dar şi faţă de sistemele „metafizice”, o caracterizez ca problemă a demarcaţiei”(78).

„[…] sarcina cea mai importantă a logicii cercetării este să ofere un concept al ştiinţei empirice, care să fixeze cât mai univoc folosirea altminteri oscilantă a termenului şi să permită trasarea unei linii de demarcaţie clare între ştiinţă şi idei metafizice chiar dacă aceste idei au impulsionat deseori dezvoltarea ştiinţei de-a lungul istoriei ei”(81).

„[…] voi considera ca empirice sau ştiinţifice numai acele sisteme care pot fi testate  (controlate) prin experienţă. […] nu verificabilitatea, ci falsificabilitatea trebuie să fie luată drept criteriu de demarcaţie. […] nu cer ca sistemul să poată fi distins în mod pozitiv, odată pentru totdeauna, pe bază de criterii empirice, dar cer ca forma logică a sistemului să facă posibilă distingerea lui în mod negativ, prin testarea empirică: şi anume, un sistem al ştiinţelor empirice trebuie să poată eşua în confruntarea cu experienţa”(83).

„Mai întâi vă surprinde poate că postulăm despre ştiinţa empirică […] calitatea ei de a putea fi infirmată (Widerlegbarkeit)”(83).

„[…] o teorie este falsificabilă dacă clasa falsificatorilor ei potenţiali nu este vidă […] dacă teoria este contrazisă de enunţuri de bază răzleţe, nu o vom considera încă, din această cauză, ca fiind falsificată. Aceasta o facem numai când a fost găsit un efect reproductibil care falsifică teoria; cu alte cuvinte, dacă a fost formulată şi coroborată o ipoteză empirică, de un nivel mai scăzut de generalitate, care descrie un asemenea efect. O asemenea ipoteză poate fi numită ipoteză falsificatoare”(117).

„[…] un enunţ singular (un enunţ de bază) descrie un eveniment (Ereignis) singular. […] putem spune că teoria interzice anumite evenimente, deci că va fi falsificată dacă asemenea evenimente se vor produce efectiv”(119).

Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s