Rene Descartes (1596 – 1650) – repere bio-bibliografice


  • „În cazul lui Descartes (…) şi viaţa şi personalitatea prezintă un interes filosofic prin caracterul lor exemplar, în care putem recunoaşte trăsături tipice ale modului modern de a fi. Descartes a influenţat epocile care urmează nu numai acţionând pe linia gândirii sale, ci şi prin trăsăturile individualităţii sale proprii.” (Vasile Muscă, Introducere istorică în filosofie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, p.212)
  • născut la 3 martie 1596, filosoful francez (considerat de către Arthur Schopenhauer „părinte al filosofiei moderne”) şi-a început pregătirea în Colegiul iezuit din La Fléche(1604-1612) – „Deşi în anii de şcoală a studiat mai multe discipline, singura ce i-a reţinut atenţia a fost matematica ce i s-a impus prin certitudinea pe care era capabilă s-o ofere. În ceea ce priveşte filosofia, cea mai bună orientare a primit-o în concepţia lui Toma d’Aquino…” (Vasile Muscă, Introducere istorică în filosofie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, p.213);
  • „După absolvirea colegiului din La Fléche, urmează un timp studii juridice la Potiers.Nesatisfăcutde savanţi şi de cărţi, se hotărăşte ca mai mult să nu caute ştiinţa în altă parte decât în sine însuşi şi în marea carte a lumii.” (Vasile Muscă, Introducere istorică în filosofie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, p.213); „Hotărându-mă să nu mai caut altă ştiinţă în afara celei pe care aş putea-o afla în mine însumi sau în marea carte a lumii, mi-am folosit restul tinereţii călătorind, studiind viaţa de la curte şi din armată, frecventând oameni cu diverse temperamente şi de diverse condiţii, acumulând diverse experienţe, punându-mă la încercare în împrejurimile pe care soarta mi le oferea, făcând pretutindeni reflecţii utile asupra lucrurilor întâlnite (…). Am avut întotdeauna marea dorinţă de a învăţa să deosebesc adevărul de fals, pentru a vedea clar în acţiunile mele şi a păşi sigur în viaţă.” (Rene Descartes, Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţe, trad. Daniela Rovenţa-Frumuşani şi Alexandru Boboc, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990, p.117);
  • creator al tipului uman permanent frământat de îndoială (îndoiala metodică), Descartes reprezintă prototipul căutătorului neobosit al certitudinii în cunoaştere. „Renaşterea a însemnat în istoria civilizaţiei (…) perioada care marchează destrămarea lumii feudale şi a întregului Ev Mediu, concomitent cu începerea epocii moderne, ce instituie apariţia şi apoi înflorirea capitalismului. Filosofia scolastică, tributară teologiei, cerea omului medieval să fie orientat spre cer, cu teamă şi credinţă în autoritatea supranaturală. Teologia cerea dispreţ faţă de natură pentru a câştiga cerul: trupul nostru este doar o carceră a sufletului, iar viaţa pământească doar o etapă neînsemnată a trecerii sufletului spre viaţa veşnică.” (Grigore Spermezan, Introducere în gândirea unor mari filosofi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, p.62-63).
  • „Tendinţele disperate, haotice ale filosofiei Renaşterii se unesc în cazul lui [Descartes] într-o puternică personalitate de gânditor, care se pricepe să le lămurească dându-le o formă unitară şi sistematică. Prin ele concepţia mecanică a universului ajunge la împlinire sub o formulă unitară, ce cuprinde explicarea întregului univers. Dar el nu se mulţumeşte doar cu atât; încearcă să asigure şi o temelie sigură noii concepţii despre lume, oprindu-se la problema valorii şi a posibilităţii sale. Cu aceasta de fapt formulează ca o problemă prealabilă întrebarea privind originea şi valoarea cunoaşterii, care până la soluţia pe care i-o va da Kant prin criticismul său, constituie problema centrală a gândirii moderne.” (Vasile Muscă, Introducere istorică în filosofie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, p.212)
  • în 1637 publică Discurs asupra metodei, una din cele mai cunoscute lucrări din istoria filosofiei, redactată în limba franceză, nu în latină, cum se obişnuia în epocă, o lucrare în care Descartes îşi precizează, într-o formă concisă, noua sa metodă; lucrarea marchează începutul gândirii sau a raţionalismului modern; „Căci nu este suficient să avem spirit fin, important este să-l utilizăm bine (…) Dar nu mă voi teme să afirm că am avut marea şansă de a fi găsit încă din tinereţe anumite căi care m-au condus la consideraţiile şi maximele din care mi-am alcătuit o metodă cu ajutorul căreia mi se pare că îmi pot îmbogăţi treptat cunoaşterea şi pot atinge nivelul la care mediocritatea spiritului şi durata scurtă a vieţii îmi permit să ajung.” (Rene Descartes, Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţe, trad. Daniela Rovenţa-Frumuşani şi Alexandru Boboc, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990, p.114);
  • deziluzionat de disputele interminabile ale vremii Descartes concepe un sistem riguros de reguli, sistematizate: metoda sa are ca model exigenţele spiritului matematic, fascinant prin claritate, transparenţa desăvârşită a raţionamentului şi evidenţa apodictică;
  • ştiinţa şi filosofia se întâlnesc în opera filosofului francez, însă cea din urmă deţine indubitabil prioritatea, nu atât pentru a fundamenta principiile ultime ale existenţei, cât mai ales, pentru a pregăti ştiinţei, mijloacele de netăgăduit;
  • metoda carteziană exprimă însăşi modalitatea de exercitare a funcţionalităţii raţiunii, eliberată de tradiţii şi prejudecăţi, capabilă să-şi practice virtuţile sale native.

Cele mai importante lucrări:

  • Regulae ad directionem ingenii (Reguli pentru conducerea spiritului), scrisă în 1628 dar apărută postum – 1701;
  • Discurs asupra metodei de a ne conduce bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe (1637);
  • Meditaţii despre filosofia primă (1641);
  • Principii de filosofie (1644);
  • Pasiunile sufletului (1649);
  • Lumea sau tratatul despre lumină (apărută postum, în 1677)
Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s