EGALITATE ŞI DREPTATE (consideraţii introductive)

(1). CE ÎNSEAMNĂ DREPTATEA (germ. Gerichtichkeit; engl. Justice) – problematică

Abordări posibile:

(a). Ce înseamnă dreptatea? Care este semnificaţia termenului? => impas: pluralitate de înţelesuri, conjunctural (spaţio-temporal, socio-politic) determinate; De exemplu: latinii defineau dreptatea prin expresia: suum cuique tribuerea repartiza fiecăruia ce i se cuvine (mai mult un ideal/un deziderat) = a răsplăti pe toţi după faptele şi îndrituirile lor anterioare, prezumate a fi diferite.

(b). Care este originea dreptăţii? Care sunt sursele dreptăţii? => impas: pluralitatea surselor: (i). Sursa: natura umană (interioritate); (ii). Sursa: constrângerile sociale (exterioritate); (iii). Sursa: divinitatea (transcendenţa).

(c). Aplicarea conţinutului dreptăţii la raporturile dintre indivizii care compun o comunitate/societate: Distincţia:

dreptate în sens juridic = respectarea şi aplicarea corectă a legilor; legea = criteriu de realizare/ de distingere între dreptate şi nedreptate; are la bază un sistem juridic care presupune existenţa şi aplicarea unor principii, proceduri sau reguli care permit: (a). stabilirea vinovăţiei şi a nevinovăţiei; (b). determinarea pedepselor pentru vinovaţi; (c). compensaţii pentru victime şi prejudiciaţi.

Un sistem juridic drept ≡ fiecare primeşte ceea ce merită sau ceea ce i se cuvine; Pedeapsa = a sancţiona în mod justificat încălcarea legii;

dreptatea socială = distribuirea avantajelor (beneficiilor) şi restricţiilor (recompense şi pedepse);  se pune accent pe alte criterii decât legea în realizarea dreptăţii, de exemplu: meritele sau calităţile personale, nevoile individului sau ale comunităţii, asigurarea unui nivel minim de trai pentru toţi cetăţenii, asigurarea egalităţii şanselor şi absenţa discriminărilor arbitrare etc.

INTEROGAŢII:

–          Este nedrept faptul că există bogaţi şi săraci?

–          Este drept/nedrept faptul că unii se nasc bogaţi iar alţii săraci?

–          Dacă este nedrept ca unii să se nască bogaţi iar alţii săraci, ar trebui ca guvernământul să facă ceva?

–          Cât de grave sau nocive sunt inegalităţile de care nu sunt vinovaţi cei care suferă de pe urma lor?

–          Există inegalităţi drepte?

–          În cazul inegalităţilor nedrepte, cum şi cât ar trebui să intervină comunitatea ori guvernământul pentru a le atenua?

(2). TIPURI DE DREPTATE

În conformitate cu Dicţionarul de filosofie Oxford:

dreptate distributivă = stabilirea de principii care reglementează distribuirea dreaptă a beneficiilor şi sarcinilor, rezultatul fiind că fiecare primeşte ceea ce i se cuvine; fiecare trebuie să beneficieze de bunuri în funcţie de meritele proprii; Punct de plecare: persoanele trebuie tratate în mod egal dacă nu există temeiuri pentru inegalitate; După aceea: există temeiuri care justifică îndepărtarea de egalitate, rolul statului în corectarea inegalităţii şi legătura dintre un sistem distributiv şi maximizarea bunăstării;

dreptatea retributivă (rectificatoare/corectivă) = a urmări să echilibrezi nedreptatea corectând situaţia sau redobândind o egalitate pe care nedreptatea a modificat-o; are de-a face mai mult cu pedepsirea abaterilor; rezumată cel mai simplu în principiul „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”; rectificarea sugerează ideea de a lua de la contravenient şi de a da părţii vătămate.

Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s