DEFINIŢIA – tipologie

TIPURI DE DEFINIŢII:

  1. definiţii lexicale şi definiţii stipulative
  • definiţia lexicală – definiţie care indică felul în care este folosit un termen într-o limbă naturală de către vorbitorii acelei limbi (ex. definiţiile de tip dicţionar);
  • definiţia stipulativă – definiţie prin care se prescrie modul de utilizare a unui termen (i se ataşează unui cuvânt un nou înţeles); se prescrie modul în care ar trebui înţelese unele cuvinte/expresii lingvistice din momentul formulării definiţiilor;
  1. definiţii extensionale şi definiţii intensionale
    • definiţia extensională – se obţine prin indicarea unei liste de obiecte cărora li se aplică termenul respectiv; se precizează clasa unui termen/extensiunea, adică mulţimea de obiecte pe care le caracterizează;
    • definiţia intensională – se obţine prin indicarea unei proprietăţi/mulţimi de proprietăţi pe care le au elementele/obiectele cărora li se aplică termenul;
  1. definiţii reale şi definiţii nominale
    • definiţia reală – definiţie prin care ni se spune ce este un lucru (care este natura lui/care sunt trăsăturile lui esenţiale);
    • definiţia nominală – definiţie prin care se precizează înţelesul sau semnificaţia unui termen;
  1. definiţii contextuale şi definiţii explicite
  •  definiţia contextuală – definiţie în care un termen este definit în funcţie de contextul în care acesta apare (înţeles şi valoare conjuncturală); se manifestă o dependenţă contextuală strictă faţă de un anumit sistem teoretic bine precizat şi delimitat
  • definiţia explicită – definiţie care se construieşte indiferent de context, care poate fi considerată ca atare în mod izolat, cu un înţeles clar şi univoc;
  1. definiţii teoretice şi definiţii persuasive
    • definiţia teoretică – definiţie care recurge la o teorie ştiinţifică sau, în general, la o concepţie generală, sistematică despre lume;
    • definiţia persuasivă – definiţie care urmăreşte inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile faţă de obiectul definit, în urma alegerii deliberate a unei expresii lingvistice pe post de definitor; intenţia este de a provoca şi canaliza o anumită reacţie emoţională.

TIPURI DE DEFINIŢII

Tipul definiţiei

Caracteristici

Exemplu

DEFINIŢII NOMINALE

Prezintă semnificaţia termenului definit. Pozitronul este particula elementară încărcată cu electricitate pozitivă şi cu masa egală cu a electronului.

1. Definiţii lexicale

(explicative)

Consemnează toate sensurile unui cuvânt într-o limbă.Uneori se rezumă la indicarea unor simple sinonime. „Lac – întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la râu; preparat lichid obţinut prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor răşini, uleiuri care se aplică pe suprafaţa unui obiect; piele cu faţa netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac”.

2. Definiţii stipulative

2.1. Introduc un sens în vocabularul unei limbi. Manager – şef, conducătorul unei întreprinderi, instituţii.
2.2. Introduc un sens nou pentru un cuvânt deja existent. Kaleidoscop – program al U.E. care susţine proiecte şi manifestări culturale pentru promovarea cunoaşterii culturii ţărilor membre ori asociate.
2.3. Precizează sensul special al unui cuvânt într-un domeniu. Mobil (în fizică) – punct material în mişcare, a cărui masă este neglijabilă.
2.4. Introduc o prescurtare, un simbol, o formulă. bⁿ ═ b∙b∙b∙…∙b; x ≤ 7 (x mai mic sau egal cu 7).Modem – nume dat aparatului de Modulare – Demodulare anexat unui computer pentru a codifica şi decodifica informaţia transmisă prin linia telefonică, fibră optică etc.

DEFINIŢII REALE

Evidenţiază însuşirile la care se aplică noţiunea definită. Clorul este un halogen gazos, de culoare galbenă, cu miros caracteristic.

Definiţii generice

Prin gen proxim şi diferenţă specifică

Definitorul cuprinde genul proxim şi diferenţa specifică.Condiţii: vezi Manual p. 19 Trapezul este patrulaterul convex cu cel puţin o pereche de laturi paralele (gen proxim – „patrulater convex”; diferenţa specifică – „cu cel puţin o pereche de laturi paralele”).

Definiţii operaţionale

Definitorul indică probele, operaţiile, experimentele care luate împreună delimitează definitul. Un număr este impardacă rezultatul împărţirii sale cu 2 este un număr zecimal.Clasificarea este operaţia logică prin care compunem genul din speciile sale.

Definiţii constructive (genetice)

Definitorul precizează sursa naturală, sau artificială, modul de formare a obiectului la care se referă definitul. Cercul este figura geometrică plană care rezultă din secţionarea unui cilindru circular drept printr-un plan paralel cu baza.Rugină este o substanţă brună-roşcată poroasă, sfărâmicioasă, formată prin oxidarea obiectelor din fier.

Definiţii enumerative

(Prin enumerare)

Definitorul indică toate obiectele cunoscute din sfera definitului. Halogenii sunt elemente chimice ca iodul, bromul, clorul, fluorul, astatiniul.

Definiţii ostensive

(prin indicare)

Definitul se arată printr-un gest însoţit de expresiile „acesta este un …”, „iată …” sau se enumeră ex. reprez din sfera definitului. Iată un display…O noţiune individuală este o noţiune ca Marea Caspică, Sofia, număr par şi prim, Aristotel.
This entry was posted in Logica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s