Operaţii logice constructive – DEFINIŢIA

  1. DEFINIŢIA (lat. definitioa mărgini, a stabili, a pune hotar)

→ OPERAŢIA LOGICĂ PRIN CARE SE DETERMINĂ/SE PRECIZEAZĂ CONŢINUTUL SAU SFERA UNUI OBIECT;

→ OPERAŢIE LOGICĂ PRIN CARE SE INTRODUCE UN RAPORT DE IDENTITATE ÎNTRE DOI TERMENI SAU DOUĂ EXPRESII.

Indiferent de contextul în care survine şi de intenţiile cu care este formulată, o definiţie exprimă o relaţie între doi termeni.

→ ELEMENTELE STRUCTURALE ALE DEFINIŢIEI:

  1. DEFINITULDEFINIENDUM – ceea ce urmărim să definim; noţiunea sau numele care formează obiectul definiţiei;
  2. DEFINITORUL DEFINIENS – definiţia ca atare; ceea ce se spune că este obiectul definiţiei;
  3. RELAŢIA DE DEFINIRE notată cu semnul „ =df ” care se citeşte “este identic prin definiţie cu” sau “este prin definiţie”.

→ FORMULA SIMBOLICĂ A UNEI DEFINIŢII:

A =df. B

   A → definitul                   B → definitorul

Formula de mai sus se citeşte: A este prin definiţie B”/„prin A înţelegem, prin definiţie, B”/„A înseamnă prin definiţie B”

Observaţie: Definitorul nu reprezintă el însuşi înţelesul definitului, ci doar exprimă acelaşi înţeles ca acesta. Presupunând că ştim ce înseamnă definitorul, ne propunem să înţelegem sensul definitului. Definitul reprezintă  forma lingvistică mult mai concisă a definitorului.

Exemple:

Numismatică =df disciplină auxiliară a istoriei care studiază monedele şi medaliile (vechi).

Absolutism =df sistem politic în care suveranul (împărat, rege) are, prin lege, puteri nelimitate.

Catarg =df stâlp susţinător de lemn sau de metal la nave; arbore.

Memorie =df facultatea de a ţine minte; amintirea a ceva; dispozitiv la calculator care înregistrează şi restituie informaţia necesară alcătuirii unui program; renume care rămâne după moarte.

Pigment =df substanţă colorată, produsă de o fiinţă vie, care colorează specific ţesuturile sau lichidele organice ale acesteia; substanţă întrebuinţată la colorarea suprafeţelor pe care este aplicată.

Prohibiţie =df interdicţie de a importa, de a exporta, de a produce sau a vinde anumite mărfuri.

Vestală =df preoteasă care întreţinea focul sacru în templul zeiţei Vesta, la romani.

(Vesta era zeiţa romană care simboliza puritatea focului din vetre, a focului care ardea jertfele muritorilor. Acestei zeiţe îi era închinat un templu pe colina Palatinului din Roma, unde slujeau preotese numite vestale. Echivalent la greci: Hestia).

2. REGULI DE CORECTITUDINE ÎN DEFINIRE:

Definiţia este foarte importantă pentru cunoaşterea umană. O condiţie necesară pentru a defini în mod corect un anumit lucru este aceea de a şti realmente ce este acel lucru. De aici rezultă că nici o definiţie nu este absolută, în sensul de a fi dată o dată pentru totdeauna. Întrucât definiţia exprimă un raport de identitate între noţiuni, spunem că o definiţie este corectă numai dacă relaţia de definire coincide cu un raport de identitate dintre A (definit) şi B (definitor).

A. REGULA ADECVĂRII definiţia trebuie să fie caracteristică, altfel spus definitorul trebuie să fie alcătuit încât să corespundă întregului definit şi numai lui (definiţia nu trebuie să fie nici prea generală/largă, nici prea specială/îngustă); definitorul şi definitul trebuie să fie termeni identici;

De exemplu: Matematica =df ştiinţa care studiază operaţiile cu numere şi proprietăţile lor este prea îngustă, deoarece notele care formează definitorul nu aparţin întregului definit, ca urmare, definitorul este o noţiune subordonată faţă de definit.

REGULA corelată: a EXPRIMĂRII ESENŢEI definiţia trebuie să exprime proprietăţile esenţiale/fundamentale ale obiectului la care se referă termenul;

Din totalitatea notelor existente în conţinutul definitului, trebuie selectate numai acelea care formează un temei suficient pentru a preciza clasa reflectată de definit. Trebuie alese notele comune tuturor obiectelor din clasa definitului, care nu aparţin altor obiecte şi care permit identificarea clasei respective = notele caracteristice.

Dacă nu sunt alese aceste note, între definit şi definitor ar exista un raport de ordonare în locul unuia de identitate, iar definiţia ar fi falsă.

B. REGULA EVITĂRII CIRCULARITĂŢII definitul nu trebuie în definitor (definitorul nu trebuie să fie doar o simplă variaţie gramaticală a definitului);

De exemplu: Psihologia =df ştiinţă care se ocupă cu studiul proceselor şi particularităţilor psihice, deşi nu este falsă, întrucât repetă în definitor conţinutul definitului, totuşi ea este lipsită de valoare informativă.

REGULA corelată a ELIMINĂRIItermenul definit trebuie să poată fi eliminat din sistemul în care este definit;

C. REGULA DEFINIRII LOGIC-AFIRMATIVE – definiţia nu trebuie să fie negativă dacă poate fi afirmativă; Ea trebuie să arate ce este definitul şi nu să arate ce nu este acesta; Dacă definiţia unui obiect ar preciza ceea ce nu este el, ar lăsa deschisă posibilitatea ca acesta să fie orice altceva, ceea ce ar genera confuzii, neclarităţi.

Exemplu: Linie curbă =df acea linie care nu este nici dreaptă şi nici frântă

Desigur, dacă definitul este o noţiune negativă, definitorul este obligatoriu negativ, ca de exemplu:

Operă anonimă =df lucrare a cărei autor nu este cunoscut

D. REGULA CLARITĂŢII ŞI PRECIZIEI – definiţia trebuie să fie cât mai clară şi precisă; definiţia nu trebuie să conţină termeni confuzi, necunoscuţi sau noţiuni vide;

Exemplu: Metal =df substanţă care posedă flogiston de masă negativă.

Definitorul conţine o noţiune vidă – flogiston – susţinută de cei care, încă din secolul al XVIII-lea, încercau să apere concepţia greşită după care arderea (inclusiv oxidarea metalelor) ar fi un proces de eliberare a unei substanţe misterioase numite astfel. Totodată trebuie evitate figurile de stil, limbajul metaforic care conţine termeni vagi sau ambigui;

Exemplu: admiraţia =df un copil al ignoranţei.

REGULA corelată a OBIECTIVITĂŢIIdefiniţia nu trebuie să recurgă la o terminologie afectivă (regulă frecvent încălcată în cazul definiţiilor persuasive unde se urmăreşte inducerea unor stări/trăiri emoţionale).

E. REGULA CONSISTENŢEIdefiniţa nu trebuie să intre în contradicţie cu alte definiţii sau propoziţii acceptate în acel moment în domeniul din care face parte şi ea.

Exemplu: Este inadmisibil să admitem în acelaşi timp două definiţii precum:

Clor =df element chimic gazos de culoare galben-verzuie, cu un miros înţepător, sufocant, toxic, cu proprietăţi decolorante.

Gaz =df nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, uşor deformabile şi expansibile, care, din cauza conexiunii moleculare slabe, nu au o formă stabilă şi tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziţie.

Din moment ce există un gaz de culoare galben-verzuie (clorul), principiile non-contradicţiei şi terţului exclus ne interzic să mai susţinem că gazele sunt corpuri incolore.

REGULA corelată a CONTEXTUALIZĂRIIdefiniţia trebuie să clarifice şi contextul în care termenul definit poate fi utilizat.

 

DEFINIŢIA

 

REGULILE ŞI ERORILE DEFINIŢIEI 

 

ENUNŢUL REGULII 

 

EXEMPLE DE DEFINIŢII GREŞITE 

 

GREŞEALA CONŢINUTĂ

1. Definiţia trebuie să corespundă întregului definit şi numai lui.

(Definitul şi definitorul să fie termeni identici).

a.  Substantivul este partea de vorbire flexibilă.

b. Biologia este ştiinţa care studiază viaţa plantelor.

a. Definiţia este prea largă.

b. Definiţia este prea îngustă.

2.   Definiţia nu trebuie să fie circulară.

(Definitul să nu-l conţină pe definitor).

 

Istoria este ştiinţa care studiază evenimentele istorice. Cerc vicios (cerc în definiţie, definiţie circulară).
3.   Definiţia nu trebuie să fie negativă dacă poate fi afirmativă.

 

Nuvela nu este roman. Definiţie negativă.
4. Definiţia trebuie să fie clară (să nu conţină:

a. figuri de stil, termeni echivoci;

b.   însuşiri întâmplătoare;

c.   însuşiri de prisos;

d. noţiuni necunoscute în definitor.)

a. Linia frântă este o forţă dezlănţuită (P. Klee).

b. Omul este bipedul fără pene şi cu unghii late (Platon).

c. Pătratul este dreptunghiul cu toate laturile şi unghiurile de 90%.

d. Virusul vegetativ este un virion decapsidat.

Enunţ retoric.

Definiţie obscură.

5.   Definiţia nu trebuie să conţină contradicţii logice şi să nu intre în contradicţie cu alte definiţii. Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însuşirile obiectelor şi nu se declină. Definiţie contradictorie.
Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Logica.

4 comentarii la “Operaţii logice constructive – DEFINIŢIA

  1. MonstaKid J spune:

    Triunghiul este o figură geometrică plană.
    Aceasta apartine Regulii adecvarii,dar ce alte reguli incalca?Am astfel de exercitii pt bac si chiar nu pricep. Enuntul ar fi cam asa ”
    . Fie următoarea definiţie:
    Triunghiul este o figură geometrică plană.
    a. Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.
    b. Numiți o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul a. şi
    construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „triunghi”.

    • Nu știu cine ești, MonstaKid J, dar voi răspunde nedumeririi tale, pentru că îmi plac oamenii interesați de gândirea corectă. Definiția „triunghiul este o figură geometrică plană” încalcă regula adecvării, cea care ne spune că explicația (definitorul) trebuie să se suprapună peste conținutul cuvântului ce urmează a fi explicat (adică a definitului), altfel spus între noțiunea „triunghi” și noțiunea „figură geometrică plană” trebuie să existe un raport de identitate. De ce? Dacă admitem că triunghiul ar fi doar o figură geometrică plană și atât atunci ar fi ușor de confundat cu alte figuri geometrice plane (de exemplu, cu pătratul), deci definiția ar mai avea nevoie de câteva însușiri ale „figurii geometrice plane” care să restrângă sfera acesteia, însușiri precum „cu trei laturi” sau „cu trei unghiuri”. Deci răspunsurile corecte la cele două cerințe ale subiectului al III-lea, punctul D din examenul de logică ar fi: a). regula pe care o încalcă definiția dată este regula adecvării, întrucât nu aduce suficiente informații, definiția fiind prea largă sau prea generală; b). o altă regulă diferită de aceea de la punctul a). este, de pildă, regula definirii logic-afirmative, conform căreia în partea de explicație a unei definiții (adică în definitor) nu trebuie să existe negații sau expresii care indică o lipsă, o privație, o absență. Un exemplu de definiție care încalcă regula definirii afirmative este: „triunghiul este prin definție nici pătrat, nici cerc”. Succes la simulare și, implicit, la bacalaureat!

      • MonstaKid J spune:

        Va multumesc enorm de mult! Datorita blogului dvs am reusit sa inteleg absolut tot ceea ce nu ne-a explicat profesoara in clasa,de altfel dansa nu explica ci doar preda materia si se asteapta sa intelegem fara a pune alte intrebari.
        Nu ma asteptam sa primesc un raspuns atat de clar si de detaliat.Va multumesc inca o data!

      • Cu plăcere! Îmi pare rău să aud, de la tine, că există profesori care doar „predau” logica, vehiculează niște conținuturi, fără a face efortul firesc sau, mai curând, fără a-și îndeplini obligația profesională de dascăli, datorie care le cere să explice orice element de conținut care poate rămâne neînțeles, neclar pentru elevii lor…mai ales că vorbim despre logica formală care, în lipsa unui efort comun de înțelegere și traducere, riscă să pară nimic mai mult decât o materie aridă, sterilă, neancorată în realitate… Succes în continuare în ceea ce privește pregătirea pentru bacalaureat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s