Texte de analizat: J.J. ROUSSEAU şi THOMAS HOBBES:

TEXTE DE ANALIZAT:

TEXT 1: „Cum va izbuti omul să se vadă aşa cum l-a format natura, cu toate schimbările pe care le-a suferit alcătuirea lui originară, datorită succesiunii timpului şi a bunurilor, şi cum va putea să deosebească ceea ce aparţine fondului său propriu de ceea ce au adăugat, ori au schimbat la starea lui primitivă, împrejurările şi progresele sale?…sufletul omenesc, modificat în sânul societăţii datorită unor nenumărate cauze ce se repetau mereu, datorită unei mulţimi de cunoştinţe câştigate ori erori, datorită schimbărilor intervenite în constituţia corpului şi tulburărilor continue provocate de pasiuni, şi-a schimbat, ca să zicem aşa, înfăţişarea în aşa măsură încât a devenit aproape de nerecunoscut … Dar atâta timp cât nu cunoaştem defel omul natural, în zadar vrem să determinăm legea pe care a primit-o, sau cea care se potriveşte cel mai bine constituţiei lui. tot ce putem vedea foarte limpede în legătură cu această lege este că, pentru a fi lege, trebuie în primul rând ca voinţa celui pe care ei îl obligă să i se poată supune, în mod conştient, apoi, pentru ca această lege să fie naturală; trebuie, de asemenea să vorbească nemijlocit prin glasul naturii. Lăsând deci deoparte toate cărţile ştiinţifice care nu ne învaţă decât să vedem oamenii decât aşa cum s-au făcut ei înşişi şi cugetând asupra primelor şi celor mai simple activităţi ale sufletului omenesc, cred că disting două principii anterioare raţiunii: unul, care ne face să fim puternic interesaţi de în bunăstarea şi conservarea noastră şi altul, care ne inspiră o repulsie naturală în faţa pieirii sau suferinţei oricărei fiinţe simţitoare şi, în primul rând, a semenilor noştri. Din unirea şi îmbinarea pe care spiritul nostru este în stare s-o realizeze cu aceste două principii, fără a fi necesar să fie introdus aici şi principiul sociabilităţii, ni se pare că decurg toate regulile dreptului natural; reguli pe care raţiunea este apoi silită să le stabilească pe alte baze atunci când, prin dezvoltarea sa treptată, ea a reuşit să înăbuşe natura”(J.J. Rousseau – Discurs asupra inegalităţii dintre oameni)

Cerinţe:

    1. Identificaţi şi formulaţi problema filosofică abordată în fragmentul de mai sus;
    2. Identificaţi conceptele-cheie din textul în cauză şi enunţaţi notele definitorii ale acestora;
    3. Reformulaţi punctul de vedere susţinut în textul menţionat;
    4. Adoptaţi un punct de vedere personal (pro sau contra) în legătură cu problema abordată.

TEXT 2: „Întreb care din două – viaţa civilizată sau cea naturală – este mai susceptibilă să devină de nesuportat celor care o trăiesc? Aproape că nu vedem în jurul nostru decât oameni care se plâng de existenţa lor; şi mai mulţi sunt aceia care nu se plâng, deşi sufletul le e plin de aceasta; îmbinarea legilor divine şi omeneşti abia dacă este de ajuns pentru a împiedica dezordinea. Concluzia va fi că, rătăcind prin păduri, fără meşteşuguri, fără grai, fără locuinţă, fără război şi fără legături, fără a avea nevoie de semenii săi şi fără a avea vreo dorinţă de a le face rău, poate fără a recunoaşte vreodată pe vreunul dintre ei în mod individual, omul sălbatic, prea puţin supus pasiunilor şi fiindu-i de ajuns lui însuşi, nu avea decât sentimente şi cunoştinţe cu această stare…” (J.J. Rousseau – Discurs asupra inegalităţii dintre oameni).

Cerinţe:

1. Identificaţi şi formulaţi problema filosofică abordată în textul de mai sus.

2. Exprimaţi punctul de vedere asumat de autorul textului.

3. Formulaţi pe scurt un punct de vedere personal cu privire la problema abordată în text.

TEXT (facultativ) 3:

„Astfel se află în natura umană trei cauze principale de conflict: în primul rând, concurenţa, în al doilea rând, neîncrederea, în al treilea rând, dorinţa de glorie. Prima face ca oamenii să fie dominaţi de câştig, a doua le dă siguranţă şi a treia reputaţie. Primele se folosesc de forţă pentru a se înstăpâni asupra altor bărbaţi, asupra femeilor, copiilor şi vitelor acestora, celelalte, pentru a apăra toate acestea, şi ultimele pentru fleacuri, precum un cuvânt, un surâs, o părere diferită sau orice alt semn de desconsiderare care se îndreaptă fie direct spre ei, fie constă dintr-o critică adusă rudelor, prietenilor, poporului, profesiei sau numelui lor”(Th. Hobbes, Leviathan).

  1. Identificaţi şi formulaţi problema filosofică abordată în fragmentul de mai sus;
  2. Identificaţi conceptele-cheie din textul în cauză şi enunţaţi notele definitorii ale acestora;
  3. Reformulaţi punctul de vedere susţinut în textul menţionat;
  4. Adoptaţi un punct de vedere personal (pro sau contra) în legătură cu problema abordată.
Anunțuri

2 comentarii la “Texte de analizat: J.J. ROUSSEAU şi THOMAS HOBBES:

  1. Karla Richter spune:

    Spre deosebire de Aristotel, care definea omul prin sociabilitate si calitatea sa de cetățean, Rousseau considera ca ceea ce caracterizează umanul nu deriva din apartenenta la societate ci, dimpotriva dintr-o stare primitiva, naturala, originara. Ne intoarcem la ideile lui Rousseau, sau analizand profund activitatile sufletului nostru incercam construirea unui arhetip demistificat de propria neliniste? Nimeni nu se poate deposeda de libertate fara a renunta la calitatea de om.

    • Rousseau rămâne valoros prin îndemnul pe care îl lansează timpului său şi, printr-o extindere legitimă, oricărui timp: OMUL TREBUIE SĂ-ŞI REVIGOREZE CONȘTIINȚA, SĂ-ŞI REDOBÂNDEASCĂ VIRTUŢILE!!! Interpretez întoarcerea la starea originară sau starea de natură cu care Rousseau i-a provocat pe contemporani drept o invitaţie la integritate şi caracter, la o detoxifiere interioară. În fiecare dintre noi se găseşte un „bun sălbatic”, în sensul unui om care este capabil să-şi pună între paranteze tendinţele egoiste şi meschine pentru a contribui la înfrumuseţarea lumii din jurul său.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s