Natură şi raţiune – J.J.Rousseau (schiţe interpretative)

Jean-Jacques Rousseau[1] (1712–1778) – “Discurs asupra originilor şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni

Dacă omul este o fiinţă socială (care se supune unei ordini sociale alături de semeni), oare este el în aceste condiţii fericit/nefericit? Nu, cu cât se îndepărtează mai mult de starea naturală, cu atât devine mai nefericit.

I. IDENTITATEA FIINŢEI UMANE

În stare naturală = toţi oamenii sunt egali între ei

În starea socială = oamenii devin inegali între ei (după avere, poziţie socială etc.)

Conflictul este practic între natură şi cultură.

Aristotel prefera raţiunea în locul naturii, în schimb Rousseau pare să aleagă natura.  Justificare: începutul “Contractului social”: “Omul se naşte liber şi pretutindeni este înlănţuit”.Societatea îl aduce pe om în lanţuri. → refuzul societăţii şi al oricărui tip de convenţie → accent pe omul natural.

1. Mascată de adăugiri nespecifice, aşezate peste firea sa naturală datorită: (a). trecerii timpului; (b). împrejurărilor; (c). progreselor înregistrate de civilizaţie; (d). erorilor; (e). cunoştinţelor; (f). modificărilor trupului; (f). pasiunilor, dar mai ales datorită traiului în comun (asocierii).

2. Necesitatea cunoaşterii adevaratei naturi a omului → descifrarea legii prime

II. LEGEA NATURALĂ A OMULUI

Omul în stare de natură se conduce după teoria dreptului natural exprimat prin legea naturală = legea prin care vorbeşte glasul naturii şi care este legea conformă constituţiei naturale a omului.

1. Caracteristici abstract detectate

a) voinţa umană să i se supună conştient (LEGE…)

b) legea să lucreze prin intermediul naturii (…NATURALĂ)

(“să vorbească nemijlocit prin glasul naturii”)

2. Cercetare propriu zisă →! Oamenii aşa cum sunt // nu aşa cum se vor fi făcut ei

a) două principii anterioare raţiunii

instinctul de autoconservare (interesul pentru propria bunăstare – egoismul natural)

“repulsia naturală” faţă de suferinţa şi moartea semenilor

↓ Toate regulile dreptului natural

b) rolul raţiunii

intervine ulterior ( cand se va fi dezvoltat suficient încat să se impună naturii)

reconstruieşte raţional şi exprimă conceptual regulile dreptului natural

Concluzii:

Rousseau pledează pentru întoarcerea la starea de natură. Omul lui este “bunul sălbatic”, a cărui existenţă se ghidează după cele 2 principii înscrise în sufletul uman şi care sunt anterioare raţiunii. Starea primitivă (naturală) a omului este pervertită de societate şi sufletul omenesc este modificat în mijlocul societăţii. În societate omul devine de nerecunoscut. Mulţimea de cunoştinţe înseamnă şi o mulţime de erori. Societatea şi proprietatea privată depravează. Să fie acesta mesajul ultim al lui Rousseau? Dacă ignorăm contextul, aşa pare. Rousseau vrea însă să ne spună altceva: apologia naturii este mai curând o aplogie a moralei/a substratului moral al acesteia. Natura este exponentul sublim al moralei. Rousseau vrea o îndreptare morală, nu distrugerea raţiunii (societăţii). Chiar dacă pare un romatic, dublat de un utopist. Omul ar fi mai fericit dacă ar cultiva contractul cu natura. Proprietatea privată – cultivată în exces – devine expresia egoismului.

Dicţionar:

stare naturală

starea socială

lege naturală

Reflecţie:

“Omul care gândeşte este un animal depravat”.


[1] Gânditor iluminist francez din veacul al XVIII-lea, ale cărui idei au contribuit la pregătirea şi declanşarea Revoluţiei franceze din 1789. A criticat societatea din vremea sa şi a idealizat „starea naturală”, în care oamenii ar fi fost liberi şi egali. Omul este „bun de la natură” dar societatea îl corupe. El aprecia că la originea inegalităţii sociale se află proprietatea privată, care a dus la formarea statuluişi, mai târziu, la despotism. Întrucât inegalitatea socială încalcă aşa-numitul „contract social” încheiat între oameni în perioada trecerii de la starea naturală la cea „civilă”, aceasta trebuie înlăturată. Adept al ideii suveranităţii poporului, Rousseau a preconizat – ca formă ideală de stat – republica patriarhală, în care cetăţenii pot aproba în mod direct legile.

Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s