RAPORTURI ÎNTRE TERMENI

Între termenii logici, din punct de vedere al extensiunii (al sferei unei noţiuni) se pot stabili următoarele raporturi: 

  1. RAPORTURI DE CONCORDANŢĂ (stabilite între termenii a căror extensiune coincide total sau parţial):
  • A 1. RAPORTUL DE IDENTITATE – se stabileşte între termenii a căror extensiune coincide perfect, cu alte cuvinte, au aceeaşi extensiune (când cei doi termeni se aplică aceloraşi obiecte). Acest raport se stabileşte de regulă între sinonime.

Exemple de termeni aflaţi în raport de identitate: (termeni care exprimă sinonimii perfecte) : om (A) – fiinţă raţională (B) ; nea (A) – omăt (B)/ zăpadă (C); mort (A) – decedat (B) ; I.L. Caragiale (A) – Autorul piesei O scrisoare pierdută (B) ; Bruxelles (A) – capitala Belgiei (B).

Notă: extensiunea unui termen va fi reprezentată grafic (prin recurs la diagramele Euler) printr-un cerc.

  • A 2. RAPORTUL DE ORDONARE (subordonare, supraordonare) SAU DE INCUZIUNE – se stabileşte între doi termeni atunci când extensiunea unuia dintre termeni şi numai a acestuia este cuprinsă în întregime în extensiunea celuilalt termen.

– Termenul subordonat se numeşte specie. (A)

– Termenul supraordonat se numeşte gen. (B) .

Incluziunea stă la baza raportului dintre GEN şi SPECIE (extensiunea speciei va fi întotdeauna cuprinsă în extensiunea genului).

Exemple de termeni aflaţi în raport de ordonare: pisică (A) – mamifer (B) ; vertebrat (A) – animal (B) ; vrabie (A) – pasăre (B) ; meteorit (A) – corp ceresc (B) ; fotbal (A) – sport de echip (B) ; triunghi – poligon ; poet – scriitor ; pisică (A) – felină (B).

  • A 3. RAPORTUL DE ÎNCRUCIŞARE SAU DE INTERSECŢIE – se stabileşte între termenii care au unul sau mai multe elemente în comun, fiecare termen având în extensiunea sa elemente care nu aparţin extensiunii celuilalt/celorlalţi termeni.

Exemple de termeni aflaţi în raport de încrucişare: student (A) – logician (B) ; femeie (A) – profesor (B) ; băiat (A) – olimpic (B) ; informatician (A) – tânăr (B) ; animal amfibiu (A) – mamifere (B) ; matematician (A) – ciclist (B) ; minge (A) – sferă (B).

  1. RAPORTURI DE OPOZIŢIE (se stabilesc între termenii ale căror extensiuni – aflate sau nu într-un univers de discurs – nu au nici un element comun): 

Observaţie: Universul de discurs reprezintă genul care cuprinde extensiunile termenilor între care se realizează raportul logic.

De exemplu: raportul logic dintre termenii „roşu” şi „verde” poate fi gândit în universul de discurs „culoare” (verde şi roşu sunt specii ale genului culoare)

B 1. RAPORTUL DE CONTRARIETATE – se stabileşte între termeni care reprezintă speciile diferite ale aceluiaşi gen, cu condiţia ca genul să aibă cel puţin trei specii.

În cazul unui univers de discurs dat, termenii aflaţi în raport de contrarietate nu epuizează acest univers de discurs.

Altfel spus: Alegând un obiect dintr-un univers de discurs, acesta nu aparţine simultan extensiunilor celor doi termeni, dar există posibilitatea să nu facă parte din nici una dintre extensiunile celor doi termeni. Reuniunea extensiunilor celor doi termeni nu epuizează universul de discurs.

Exemple de termeni aflaţi în raport de contrarietate: verde (A) – albastru (B); munte (A) – câmpie (B); triunghi (A) – cerc (B); tigru (A) – leu (B); pisică (A) – panteră (B); fag (A) – stejar (B); pix (A) – stilou (B); rochie (A) – fustă (B) etc.

Ex. Clasa felinelor ca univers de discurs; dacă X simbolizează clasa leilor, Y clasa tigrilor, rezultă că nu se poate ca un animal să facă parte din ambele dar poate să aparţină unei clase Z (clasa jaguarilor).

Raportul stă la baza clasificărilor politomice.

B 2. RAPORTUL DE CONTRADICŢIE – se stabileşte între:

  • (situaţia 1): termeni care reprezintă speciile unui gen care are numai două specii.

Exemple: bărbat (A) – femeie (B); viu (A) – mort (B); minor (A) – major (B); real (A) – ireal (B) etc.

  • (situaţia 2): doi termeni care nu au nici o însuşire în comun.

Exemple: elev (A) – minge (B); diamant (A) – floare (B); om (A) – cometă (B) etc.

  • (situaţia 3): un termen T şi tot ceea ce există în afara extensiunii sale non-T.

Exemple: animal – non-animal; plantă – non-plantă etc.

Când orice obiect am alege din universul de discurs[1], acesta trebuie să se găsească numai în extensiunea unuia dintre termenii în cauză.

În cazul unui univers de discurs dat, termenii aflaţi în raport de contradicţie epuizează acest univers de discurs.

Ex. „organic” – „anorganic”, „unicelular” – „pluricelular”, „solubil” – „insolubil”.

Ex. universul de discurs: mulţimea animalelor. Perechea de noţiuni contradictorii „vertebrat” – „nevertebrat” acoperă în totalitate acest univers.

Y este complementarul lui X (terţul exclus); Y X.

ROLUL TERMENILOR ÎNTR-O ARGUMENTARE

Orice argumentare urmăreşte convingerea unui public în legătură cu o temă pusă în discuţie. Pentru ca publicul să fie persuadat cu uşurinţă trebuie alese şi folosite acele cuvinte care au un mare impact afectiv. Putem folosi de exemplu termeni cu aceeaşi extensiune dar diferiţi sub raport intensional.

Exemplu: Termenul „închisoare” poate fi folosit odată pentru a indica/sugera auditorului o poziţie favorabilă: „instituţie de reabilitare socială” dar şi pentru a transmite o poziţie defavorabilă: „loc de tortură”, „spaţiu de exterminare”.


[1] univers de discurs – mulţimea termenilor sau clasa obiectelor avute în vedere într-un anumit context.

Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Logica.

7 comentarii la “RAPORTURI ÎNTRE TERMENI

  1. Cristina Radu spune:

    Imi puteti spune,va rog,daca termenii mamifer si vertebrat se afla in raport de incrucisare sau ordonare?

  2. Facebook spune:

    Termenii ”fotbal,, si ”handbal,, se afla in raport de ……….?

  3. Razvan spune:

    Apropo, am mai auzit vorbindu-se si despre raportul parte-intreg in cazul unor termeni precum Germania-Europa, mana-corp , radacina-planta etc.

    • Nici nu pot fi altfel, nu pot fi distributivi (de exemplu, nu poţi admite „mână” ca specie a „corpului”, ar însemna că toate „mâinile” sunt „corpuri” dar nu toate „corpurile” sunt „mâini”, conform raportului de subordonare existent între un gen şi o specie a lui.

  4. Razvan spune:

    Situatia 2 de la raportul de contradictie nu ar merge mai bine la raportul de contrarietate, considerand un univers de discurs foarte larg din care sa faca parte mingea,omul, diamantul, floarea etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s