CLASIFICAREA TERMENILOR

 I. Din punct de vedere intensional (din punct de vedere al conţinutului unei noţiuni):

  1. TERMENI ABSOLUŢI ŞI TERMENI RELATIVI

Termen absolut – exprimă proprietăţi ale unor obiecte, putând fi înţeles în mod independent de alţi termeni.

O noţiune este absolută dacă notele care formează conţinutul ei pot fi enunţate despre obiecte individuale, considerate ca izolate unele de altele.

Exemple: om, număr par, carte, animal, număr, scriitor.

Termen relativ – exprimă o relaţie stabilită între doi termeni (care nu pot fi independenţi în mod izolat).

O noţiune este relativă dacă notele din conţinutul ei caracterizează un obiect individual numai ca rezultat al unei anumite relaţii dintre acel obiect şi unul sau mai multe obiecte.

Exemple: sinonim, însoţitor, părinte copil, genspecie, bun rău, legalilegal, cald rece.

  1. TERMENI POZITIVI ŞI TERMENI NEGATIVI

Termen pozitiv – termen care indică prezenţa unei proprietăţi/însuşiri.

O noţiune este pozitivă dacă reflectă prezenţa unei sau a mai multor însuşiri la un obiect (clasă de obiecte).

Exemple: roşu, coerent, prietenos, moral, vertebrat, solubil, divizibil.

Termen negativ – termen care indică absenţa unei proprietăţi (poate fi construit printr-o prefixare negativă).

O noţiune este negativă dacă reflectă privarea obiectului (clasei) de o însuşire.

Exemple: orb, incoerent, neprietenos, imoral, nesimetric, nevertebrat, insolubil, indivizibil.

Observaţie: Inexistenţa corespondenţei perfecte între forma logică şi forma lingvistică face uneori ca deosebirea noţiunilor în pozitive şi negative să fie mai dificilă. La nivelul limbii române, de exemplu, „cuvintele negative” conţin un prefix privativ (a-, ne-, in-, anti- etc.), dar nu orice astfel de cuvânt materializează o noţiune negativă. Cuvintele „anticorp”, „antiparticulă” sau „antimaterie” sunt lingvistic-negative dar comunică noţiuni logic-pozitive. Pentru a evita confuziile este recomandabil să considerăm noţiunile în context, adică după felul în care apar ele în propoziţii.

De reţinut: fiecărei noţiuni pozitive îi corespunde în plan logic o noţiune negativă (omnon-om, albnon-alb etc.) şi că principiul noncontradicţiei nu permite să enunţăm două astfel de noţiuni în acelaşi timp şi despre acelaşi obiect.

  1. TERMENI SIMPLI ŞI TERMENI COMPUŞI

Termen simplu – termen care este primar într-o teorie/sistem.

Exemple: punct, dreaptă, plan.

Termen compus – termen care este derivat, definit şi introdus cu ajutorul unui termen primar.

Exemple: unghi, poligon, bisectoare.

II.  Din punct de vedere extensional (din punctul de vedere al sferei noţiunii):

  1. TERMENI VIZI ŞI TERMENI NEVIZI

Termen vid – un termen a cărui extensiune (clasa obiectelor denotate de el) nu conţine nici un element. Un astfel de termen nu desemnează nici un obiect. Anumite noţiuni vide sunt rezultatul unei contradicţii logice explicite, de pildă noţiunea cerc-pătrat, iar altele apar ca urmare a unei contradicţii logice implicite, în sensul că obiectul pe care-l reprezintă noţiunea este înţeles ca având existenţă reală, deşi el nu poate avea decât o existenţă ideală, de exemplu regele Elveţiei, sau noţiuni ca elixirul vieţii sau piatra filosofală ş.a. care au circulat cândva şi care sunt, evident, rezultatul unei reflectări eronate, neştiinţifice, pur fanteziste, favorizată de o cunoaştere insuficientă.

Exceptând cazul în care enunţă inexistenţa subiectului, orice propoziţie în care subiectul logic este o noţiune vidă este absurdă. De exemplu: Regele Elveţiei este înalt.

Exemple: împăratul Statelor Unite, cvadratura cercului, Zeus, cel mai mare număr prim, triunghi cu patru laturi, preşedintele Marii Britanii, centaur, sirenă, inorog etc..

Termen nevid – termen a cărui extensiune cuprinde cel puţin un element.

  1. TERMENI SINGULARI/INDIVIDUALI ŞI TERMENI GENERALI

Termen singular/individual – termen care desemnează un obiect singular (extensiunea lui are un singur element), altfel spus, noţiunea lui reflectă în plan logic o clasă cu un singur element

Exemple: Capitala României, Titu Maiorescu, Europa, Polul Nord, număr prim divizibil cu 2..

Termen general – termen a cărui extensiune cuprinde cel puţin două elemente (clasa de obiecte asociate noţiunii are cel puţin două elemente).

Exemple: Capitală, număr prim, ocean, mamifer, monedă.

  1. TERMENI COLECTIVI ŞI TERMENI DISTRIBUTIVI/DIVIZIVI

Termen colectiv – termen care denotă o mulţime de obiecte a căror proprietăţi nu se conservă prin trecerea de la întreg la parte; termen care exprimă ideea de grup.

O colecţie de obiecte este un întreg constituit prin însumarea unor elemente (obiecte individuale) ca părţi ale sale. Drept urmare, în cazul noţiunilor colective, nu tot ceea ce se spune despre întreg (colecţia sau clasa de colecţii) se poate spune şi despre fiecare element din componenţa sa. Dacă o bibliotecă este mare, nu este obligatoriu ca fiecare carte din care este formată să fie şi ea mare. O pădure poate fi mare sau deasă, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre fiecare element al ei privit ca atare. O armată poate fi nuneroasă sau distribuită pe câteva sute de kilometri, dar nu acelaşi lucru se poate spune şi despre fiecare militar din componenţa ei. RAPORTUL DE LA ÎNTREG LA PARTE ESTE PARTITIV.

Exemple:  pădure, armată, clasă, echipă, turmă, stol, roi, pădure, trupă.

Termen distributiv – termen în care o proprietate ce se enunţă despre un obiect se enunţă şi despre fiecare componentă a acestuia.

Noţiunea este divizivă numai dacă ea apare în plan logic ca expresie a ceea ce este general, comun, în obiectele individuale proprii unei clase.

Noţiunile distributive sunt totodată noţiuni generale: creion, figură geometrică, număr prim etc. Tot ce este adevărat despre întreaga clasă este adevărat şi despre fiecare element al ei, în acest caz spunem că RAPORTUL DE LA CLASĂ LA ELEMENT ESTE DIVIZIV.

Exemple: mamifer, carte, elev, pom.

  1. TERMENI VAGI ŞI TERMENI PRECIŞI.

Termen vag – termen despre a căror obiect nu se poate spune că aparţine în mod univoc extensiunii lui.

O noţiune este vagă dacă dacă, oricare ar fi obiectul ales, nu putem spune clar dacă aparţine sau nu clasei de obiecte reflectată de noţiune.

Exemple: înţelept, tânăr, bun, rău, adolescent, patriot.

Termen precis – termen despre a cărui obiect putem spune că aparţine în mod univoc extensiunii lui.

Exemple: triunghi, dreptunghi, anorganic, element chimic.

TERMENII (NOŢIUNILE)

 

TIPURI DE NOŢIUNI

 

CARACTERISTICI

 

EXEMPLE

 

CONSECINŢE

Noţiunea vidă

 

 

 

 

Noţiunea nevidă

Sfera ei nu conţine nici un element real.

Sfera ei conţine unul sau mai multe elemente.

– elixirul dragostei

– tinereţe fără bătrâneţe

– preşedintele Angliei

– infractor nevinovat

– bază acidă

Toate noţiunile de mai jos.

Propoziţiile care afirmă sau neagă însuşiri ale acestor noţiuni sunt absurde.

Noţiunea singulară

 

 

 

Noţiunea generală

Sfera ei cuprinde un singur element. Se exprimă prin nume proprii sau nume însoţite de „acest” „…meu(tău, lui)” ori printr-o descriere.

 

Sfera ei reflectă două sau mai multe obiecte.

Dunărea, Marea Sargaselor, acest creion, haina ta.

Nuvelă, vertebrat, halogen, planetă, unghi, elev, regim politic.

Aceeaşi noţiune poate fi singulară sau nu, în funcţie de context.

Aceeaşi noţiune poate fi singulară sau nu, în funcţie de context.

Noţiunea divizivă (distributivă)

 

 

  

Noţiunea colectivă

Toate notele ei pot fi distribuite (divizate) fiecărui element – ce este adevărat pentru întreaga clasă este adevărat pentru fiecare obiect al ei.

Reflectă o colecţie de obiecte sau o clasă de colecţii care formează un întreg; ce este adevărat pentru întreg nu este adevărat şi pentru părţi.

Nuvelă, vertebrat, halogen, planetă, unghi drept, elev, regim politic, triunghi, forţă.

Familie, stol, echipă, constelaţie, grup, bibliotecă, floră, faună, armată, clasă, mulţime, cireadă, volum (de poezii).

Noţiunea precisă

 

 

 

 

Noţiunea vagă

Oricare ar fi obiectul ales, putem spune că el aparţine sau nu clasei reflectate.

 

 

Nu putem afirma cu certitudine că obiectul ales aparţine ori nu clasei date.

Dreptunghi, oră, atom, substantiv, inginer, metal, urs, savană.

 

 

Tânăr, bătrân, bun, frumos, chel, prezent, grămadă.

Pentru evitarea confuziilor se stabilesc criterii de delimitare (tânăr – persoană între 18-30 de ani)

Noţiunea abstractă

 

 

 

Noţiunea concretă

Reflectă o însuşire izolată nelegată de un obiect;

Se exprimă de regulă prin adjective substantivizate

Reflectă o însuşire ce aparţine unui obiect.

Curajul, răutatea, virtutea, bunătatea, romantismul, laşitatea

Curajul cascadorilor, romantismul lui Eminescu, ospitalitatea românilor

Se diferenţiază prin context.

Noţiunea absolută

 

 

 

Noţiunea relativă

Notele ei pot fi enunţate despre obiectele individuale, considerate ca izolate unele de altele

 

Notele ei caracterizează un obiect numai în raport cu alt obiect

Nevertebrat, pătrat, vulcan, element chimic, casă, liric, teleghidat

Tată, fiu, iubită, sinonim, vecin, aliat, cumpărător

În cazul lor, pronumele „meu”, „tău”, „lui”, indică posesia.

Noţiunea independentă

 

  

Noţiunea relativă

 

Aceasta nu antrenează o altă noţiune nici negaţia ei; noţiunile independente sunt gândite separat

Antrenează o altă noţiune sau negaţia ei. Sunt gândite doar împreună

Greutate – culoare, pentagon – triunghi, formă – densitate

Absolut – relativ, cauză – efect, pozitiv – negativ, sferă – conţinut

 Se definesc una cu ajutorul celeilalte

Noţiunea pozitivă

 

 

 

 

Noţiunea negativă

Reflectă prezenţa uneia sau mai multor însuşiri la un obiect

Reflectă privarea obiectului de o însuşire (pe care, normal ar trebui s-o aibă); Noţiunile pozitive şi negative sunt complementare; ele nu pot fi enunţate împreună despre acelaşi obiect

Roşu, vertebrat, pătrat, curaj, vecin, nuvelă, familie, număr par

Orb, diform, displastic, bolnav, mort, nedrept, dezordonat, inegal, nevertebrat, impar, anonim

Deşi au formă lingvistic negativă, următoarele noţiuni sunt logic pozitive: anticorp, antimaterie, imens, incontestabil, ireproşabil

Pentru evitarea confuziilor se exprimă noţiunea negativă prin particula „non”; ex. non-animal, non-poligon, non-alb, non-coruptibil.

 

Această intrare a fost publicată în Logica.

15 comentarii la “CLASIFICAREA TERMENILOR

  1. Lisa spune:

    termenul „generos” dat la BAC 2016, este relativ (generos/avar)?

  2. Mira spune:

    Termenii la plural sunt colectivi? De exemplu termenul pisică este distributivi, dar termenul pisici este tot distributiv sau colectiv?

    • Chiar dacă sunt cuvinte la plural, termenii pot fi distributivi atâta timp cât poate fi descoperit un gen ce le include: „pisici” este specie a genului „feline”…

      • Razvan spune:

        O alta nelamurire legata de termeni precum : resedinta judetului Hunedoara, casa mea, copilul vecinului, fotbalistul anului etc. Sunt acestia termeni relativi sau absoluti ? Eu inclin sa cred ca sunt relativi, dar am vazut ca sunt tratati si ca absoluti.

  3. Lisa spune:

    Este cumva gresita afirmatia din textul de mai sus, de dupa definitia termenului negativ? „O notiune este pozitiva daca reflecta privarea obiectului de o insusire.” In loc de „pozitiva”, trebuia „negativa”?

  4. Razvan spune:

    Termenii fraza si propozitie sunt simpli sau compusi

    • Dacă avem în vedere faptul că noțiunile în cauză se înscriu într-un univers de discurs al construcțiilor gramaticale (sintactice), fiind precedate de cuvinte și foneme, sunt tentat să admit că sunt noțiuni compuse…

      • Lisa spune:

        Dar, daca ”unghi” si ”poligon” sunt termeni compusi, de ce n-ar fi si ”dreapta” si ”plan” tot compusi, caci punctul le defineste.

  5. Razvan spune:

    M-ar interesa sa vad cum putem clasifica niste termeni precum:
    – electron ( se spune ca e negativ )
    – scund ( se spune ca e absolut )
    – relatie ( e absolut sau relativ, eu cred ca e absolut)
    – padure ( e vag sau precis, cati copaci trebuie sa avem ca sa spunem ca e o padure)
    – general de armata ( absolut sau relativ, cred ca e absolut ca medic, inginer)
    – iar termenii simpli si compusi ridica si ei controverse.

    • Cred că în cazul noțiunii „electron”, cel mai bine este să cunoaștem definiția din dicționar, conform căreia „electronul este particula elementară cu cea mai mică sarcină electrică cunoscută din natură și care intră în alcătuirea atomilor…”(cf.DEX) pentru a stabili în ce măsură este un termen negativ. Din definiția menționată constatăm că termenul în cauză nu se definește printr-o absență, o lipsă sau o privație (precum „orb”, „asimetric”, „incoerent” etc.), deci este un termen pozitiv. Despre termenul „scund”, consider, conform definirii lui, că este relativ întrucât înțelegerea lui nu se poate realiza independent de alt termen, ci presupune luarea în considerare și a termenului „înalt”, cu care, dacă vrei, este „înrudit”; cred că ai dreptate în privința termenului „relație”; „pădure” este un termen precis, în sensul că nu trebuie să luăm în calcul numărul determinat de copaci (părțile) ce formează întregul, ci avem în vedere clasa respectivă (riscăm să intrăm în zona psradoxului mulțimilor, abordat de Russell…); „general de armată” este absolut. Termenul simplu funcționează ca o noțiune primară într-un sistem sau univers de discurs, de exemplu pot înțelege termenul „dreaptă”(term.compus) dacă nu cunosc semnificația termenului „punct” (term.simplu)?…

      • Razvan spune:

        In legatura cu termenul padure te-am intrebat deoarece termeni colectivi precum echipa, grupa, stol sunt considerati cam peste tot termeni vagi. Iar despre termenul dreapta ai spus mai sus, in clasificarea publicata de tine, ca este simplu ca si plan si punct. Si apropo de termenul scund, crezi ca e negativ?

      • Sfera unei noțiuni vagi este compusă, după cum știi, dintr-un nucleu (partea precisă) și o margine (partea în care condiția indicării obiectului ce face parte din extensiune nu se mai aplică)… este, dacă vrei, particularitatea unor noțiuni de a nu se situa strict într-una din tipologiile descrise de un autor sau altul. Dacă raportez „dreapta” la „paralelogram”, de pildă, o pot considera noțiune simplă (înțelegerea celui de-al doilea termen poate fi stabilită prin prealabila înțelegere a celui dintâi). Dacă o raportez la „punct”, o pot gândi ca noțiune compusă… Îmi plac provocările tale, doar că am impresia că riscă să devină un fel de dispute pe terminologie asemănătoare disputelor din Evul Mediu (când logicienii medievali se scindaseră între realiști și nominaliști)… Probabil că termenul „scund” este pozitiv dacă-l concep ca sinonim cu termenul „mărunt” sau „de statură mică”.

  6. Razvan spune:

    Termenul somer este negativ?

    • Conform definiţiei, o noţiune este pozitivă dacă nota esenţială indică prezenţa unei proprietăţi şi negativă dacă exprimă absenţa unei proprietăţi. Deşi această definiţie este cât se poate de inteligibilă, în practica logicii formale aprecierea unor noţiuni din perspectiva intensiunii (şi/sau a extensiunii) ridică numeroase dificultăţi. Însăşi Aristotel a fost conştient de aceste dificultăţi, gândind noţiunile pozitive/negative sub forma opoziţiei dintre posesie şi privaţie(Categoriile, 10). El a exclus astfel acele situaţii în care absenţa unei proprietăţi este condiţia firească a obiectului desemnat. Noţiunea despre care vorbeşti, „şomer”, poate fi concepută ca o noţiune negativă, în sensul că proprietatea fundamentală care lipseşte este însăşi activitatea lucrativă/munca (pe care o putem gândi ca stare de normalitate). Prin această perspectivă noţiunea negativă mai poate fi numită şi noţiune privativă: lipseşte o proprietate când, în mod firesc, ea ar trebui să existe. Noţiunea „şomer” poate fi situată alături de alte noţiuni negative precum: „fals”, „orb”, „surd”, „analfabet”, „inactiv”, „imperfect”, „bolnav”, „diform” etc. Pe de altă parte, noţiunea „şomer” poate fi gândită şi sub forma unui ansamblu de proprietăţi existente: acela de a te afla în afara câmpului muncii, de a beneficia de un ajutor din partea statului ca act compensator… Iată de ce cred că întrebarea ta, Răzvan, deschide către o problemă mai amplă şi mai complexă: există un criteriu formal care să decidă strict asupra caracterului pozitiv sau negativ al unei noţiuni?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s