Repere privind STUDIUL COMPARATIV (sugestii)

Studiul comparativ constă în încercarea de a analiza două (sau mai multe) perspective filosofice, prin stabilirea asemănărilor şi deosebirilor existente între acestea, în baza unor criterii. Ca regulă generală, se pretează studiului comparativ concepţiile sau textele filosofice care au un număr de elemente comune sau între care se poate stabili un raport tematic. Dacă presupunem că studiul comparativ are ca punct de plecare fragmente de text filosofic, acestea trebuie să aibă în comun tema, problema şi/sau, eventual, ideea. În această situaţie studiul are ca finalitate analiza, compararea şi evaluarea argumentelor diferite folosite în susţinerea aceleiaşi idei. De exemplu, ambele fragmente de text pot să abordeze aceeaşi temă (omul), aceeaşi problemă (specificul naturii umane) şi aceeaşi idee (surprinderea trăsăturilor esenţiale, a acelor particularităţi necesare şi universale, care-l diferenţiază pe om de alte modalităţi de fiinţare: plante, animale, obiecte neînsufleţite). Este foarte adevărat că autorii folosesc argumente diferite, iar valoarea unui studiu comparativ rezidă în modul în care este deconstruită şi reformulată (într-o manieră personală) arhitectura argumentativă a textelor. Dacă cele două concepţii (exprimate în fragmentele de text) au în comun doar tema şi problema, atunci studiul comparativ trebuie să urmărească, înainte de toate, identificarea, analiza şi compararea ideilor şi apoi a argumentelor folosite.

O problemă pe care o poate genera elaborarea unui studiu comparativ este aceea a diferenţelor dintre texte (autori). Altfel spus, cât de diferite pot fi textele care urmează a fi comparate? La modul ideal putem presupune un raport de identitate între cele două texte: au în comun tema, problema, ideea şi argumentele. Dincolo de idealitatea unui astfel de scenariu, se manifestă o dificultate metodologică: astfel de texte nu pot fi comparate şi, chiar dacă ar fi, activitatea nu ar fi relevantă. La cealaltă extremă, se află situaţia în care cele două texte nu au nimic în comun, fapt care ne pune în imposibilitatea de a le compara. Iată de ce o condiţie de posibilitate a unui studiu comparativ este faptul că autorii (fragmentele de text) trebuie să aibă un minim de elemente comune, în măsură să permită compararea lor. Din această perspectivă nu pot lipsi tema şi problema, în absenţa cărora comparaţia textelor devine problematică.

Finalitatea studiului comparativ are în vedere evidenţierea şi clarificarea anumitor poziţii sau moduri de raportare (puncte de vedere referitoare) la o anumită problematică, stabilirea semnificaţiilor unor concepte. Totodată, studiul comparativ poate fi integrat într-o structură mai amplă cum ar fi eseul sau disertaţia filosofică.

Schiţă de analiză comparativă – Henri Bergson şi Lucian Blaga despre specificul naturii umane

Omul – meşteşugar/creator de unelte (Henri Bergson)

Evoluţia elanului vital[1]

Traseu evolutiv: de la instinct (animalitate în general) → la inteligenţă “săracă” (unele animale) → inteligenţă evoluată/dezvoltată (om) = diferenţiere cantitativă.

Niveluri de dezvoltare:

a). animalele care recunosc o unealtă (ex. vulpea);

b). animalele care pot folosi ocazional o unealtă/un obiect fabricat (ex. maimuţele şi elefanţii)

–   la animale există doar tendinţa spre inventivitate (ideal);

– inferenţa (deducţia) = prelucrarea experienţei trecute în lumina celei prezente = determină inteligenţa.

Relaţia invenţie mecanică –inteligenţă umană

Invenţia mecanică = rol decisiv în dezvoltarea inteligenţei.

Istoria evoluţiei umane = itinerariul inventării şi al fabricării uneltelor artificiale (schimbările/progresul omenirii = schimbări ale uneltelor).

Posibilitatea neînţelegerii acestui aspect: conştientizarea tuturor valenţelor unei invenţii are loc într-o perioadă relativ îndelungată de la realizarea invenţiei respective (cu care ne vom fi familiarizat).

Statutul fiinţei umane

Încercarea de a surprinde specificul naturii umane trebuie realizată în orizontul circumscris de invenţiile acestuia (mai curând decât revoluţii, războaie…). De exemplu, nu se poate face abstracţie de rolul major al inventării maşinii cu aburi (progresul, modificările pe care le-a generat).

Temeiuri : epoca pietrei şlefuite, epoca bronzului, epoca fierului etc. sunt, în fond, epoci ale invenţiei.

Concluzie: omul este făuritor de unelte (homo faber) mai curând decât fiinţă inteligentă (homo sapiens). Însăşi inteligenţa = capacitatea de a fabrica unelte (în mod special: unelte de fabricat unelte).

Existenţa întru mister şi pentru revelare (Lucian Blaga)

Critica/lipsa de relevanţă a perspectivei naturalist-biologizante (asumate de Bergson) – „perspectivă prea puţin indicată şi iremediabil îngustă”.

Omul = animal dotat cu o cantitate mai mare de inteligenţă (inteligenţă superioară) = statuie = simplu bloc de piatră cizelată (comparaţie inadecvată).

Soluţie: recurs la axiologie/filosofia valorilor (achiziţie a ultimei jumătăţi din sec. XIX şi a primei jumătăţi din sec. XX) – capabilă să lumineze “taina omului”.

Diferenţa om – animal:

–        la Bergson (perspectiva biologiei naturalizante) → diferenţa cantitativă/de grad;

–        la Blaga (perspectiva filosofiei valorilor şi a filosofiei culturii) → diferenţa calitativă:

animalul = angajat în imediat şi preocupat pentru propria securitate

omul = existenţă întru mister şi pentru revelare (modalitate eminamente umană)

animalul

= conduită stereotipă (dictată de instinct);

= grijă pentru securitate, necesităţi vitale (instinct de conservare);

= produse care completează mediul.

omul

= conduită creatoare (destin creator);

= grijă pentru creaţie = jertfă de sine;

= produse prin care se creează o altă lume;

= caracter metaforic – revelatoriu şi stilistic.


[1] elan vital – categorie filosofică centrală în gândirea lui Bergson, un principiu spiritual care guvernează evoluţia ascendentă a umanităţii (evoluţia creatoare), care stă la baza devenirii neîntrerupte şi neafectate de posibilităţi prestabilite.

Această intrare a fost publicată în Filosofie.

2 comentarii la “Repere privind STUDIUL COMPARATIV (sugestii)

  1. Multumesc pentru articol, Florin! M-ai ajutat enorm!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s