CUNOAŞTERE COMUNĂ – CUNOAŞTERE ŞTIINŢIFICĂ (SINOPSIS)

CUNOAŞTEREA COMUNĂ A SOCIETĂŢII

CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ A SOCIETĂŢII

ESTE ÎNTÂMPLĂTOARE, DEZORGANIZATĂNU ESTE CUPRINSĂ ÎNTR-UN CORP SISTEMATIC DE CUNOŞTINŢE ARE ÎNTOTDEAUNA UN CARACTER SISTEMATIC – TEORII ŞTIINŢIFICE RIGUROS STRUCTURATE ŞI ACCEPTATE DE COMUNITATEA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ
ESTE TACITĂ SAU IMPLICITĂMULTE EXPLICAŢII ALE VIEŢII SOCIALE SUNT NEJUSTIFICATE, FIIND „DE LA SINE ÎNŢELESE”, „EVIDENTE” ÎN CIUDA LIPSEI ORICĂREI DOVEZI

DE EXEMPLU: „TOŢI JUDECĂTORII SUNT CORUPŢI” ESTE O AFIRMAŢIE ADESEA LIPSITĂ DE ARGUMENTE

REZULTATELE CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE SUNT ÎNREGISTRATE ÎN BAZA UNOR NORME METODOLOGICE BINE DEFINITE ŞI VERIFICABILE PERMANENT ÎNREGISTRAREA ŞI STOCAREA DATELOR PERMITE ACUMULAREA CUNOAŞTERII.
ESTE SUBIECTIVĂ, EMOŢIONALĂ ŞI PASIONALĂ.DEPINDE DE INTERESELE, TRĂIRILE, VALORILE ŞI CONVINGERILE OAMENILOR. ACELAŞI FENOMEN SOCIAL POATE FI EXPLICAT ŞI INTERPRETAT DIFERIT DE PERSOANE DIFERITE.

DE EXEMPLU: APRECIEM MAI BINE ACELEAŞI COMPORTAMENTE DACĂ ELE SUNT SĂVÂRŞITE DE PERSOANE CARE NE PLAC, DECÂT DE PERSOANE CARE NU NE PLAC.

ESTE OBIECTIVĂ – SE BAZEAZĂ PERMANENT PE INSTRUMENTE DE MĂSURARE, PRECUM CHESTIONARELE SAU GRILELE DE OBSERVAŢIE.PERMIT CULEGEREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA OBIECTIVĂ A DATELOR.

DOI CERCETĂTORI VOR OBŢINE ACELEAŞI REZULTATE DACĂ VOR MĂSURA ACELAŞI COMPORTAMENT (SAU SET DE OPINII) ALE UNUI INDIVID UTILIZÂND ACELAŞI INSTRUMENT.

ESTE ADESEA SELECTIVĂ, FALS GENERALIZATOAREOAMENII SELECTEAZĂ DIN MULTITUDINEA FENOMENELOR PE CARE LE OBSERVĂ DOAR INFORMAŢIILE CARE LI SE PAR UTILE SAU INTERESANTE, SAU CARE CONFIRMĂ AŞTEPTĂRILE LOR PREALABILE, IGNORÂND MULTE ALTE INFORMAŢII. ESTE CENTRATĂ PE GĂSIREA DE DOVEZI.SOCIOLOGII CAUTĂ PERMANENT DOVEZI CARE SĂ LE SUSŢINĂ PUNCTUL DE VEDERE.

EVITĂ GENERALIZĂRILE PRIPITE.

SE BAZEAZĂ DE MULTE ORI PE PREJUDECĂŢI ŞI ESTE INFLUENŢATĂ DE SOCIETATE.MULTE LUCRURI PE CARE LE ŞTIM DESPRE VIAŢA SOCIALĂ NU AU LA BAZĂ PROPRIILE EXPERIENŢE, CI SE REZUMĂ LA SIMPLE AFIRMAŢII PE CARE LE ACCEPTĂM ŞI LE CREDEM DOAR PENTRU CĂ NE SPUN CEILALŢI CĂ ELE SUNT ADEVĂRATE. FOLOSEŞTE INSTRUMENTE SPECIFICE PENTRU A CONSTRUI EXPLICAŢII ALE FAPTELOR SOCIALE ABORDATE.SOCIOLOGIA ŞI-A DEZVOLTAT UN SET DE METODE ŞI INSTRUMENTE DE CUNOAŞTERE A VIEŢII SOCIALE EXTREM DE RIGUROASE, ÎN MĂSURĂ SĂ ASIGURE CARACTERUL OBIECTIV AL CUNOAŞTERII.
ESTE DE MULTE ORI CONTRADICTORIE ACELAŞI FENOMEN SOCIAL ESTE JUDECAT ŞI EXPLICAT DIFERIT DE PERSOANE DIFERITE SAU DE ACEEAŞI PERSOANĂ NU ARE CONSTRUCŢII CONTRADICTORII. CHIAR DACĂ EXISTĂ TEORII SOCIOLOGICE ALTERNATIVE – CARE EXPLICĂ DIFERIT ACELEAŞI FAPTE SOCIALE – ELE NU SUNT INTERN CONTRADICTORII
ESTE ÎN UNELE CAZURI INCONSISTENTĂ ÎN TIMPAQCELAŞI FENOMEN POATE FI JUDECAT ŞI EXPLICAT DIFERIT ÎN MOMENTE DIFERITE DE TIMP. NU ESTE INCONSISTENTĂ ÎN TIMPO TEORIE SOCIOLOGICĂ NU-ŞI SCHIMBĂ CONŢINUTURILE ÎN FUNCŢIE DE PĂRERI PERSONALE
Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Sociologie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s