PORTOFOLIUL la disciplina FILOSOFIE (structură, conţinuturi)

PORTOFOLIUL – MODALITATE COMPLEMENTARĂ DE EVALUARE

Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă profesorului posibilitatea de a emite o judecată de valoare cu privire la activitatea elevului pe baza unui ansamblu de rezultate. Eficienţa unui astfel de instrument, valoarea lui instructivă, dar mai ales formativă depinde de interesul şi motivaţia elevilor pentru învăţarea disciplinei, cât şi de flexibilitatea cu care profesorul a componentele acestuia. Portofoliul nu este altceva decât o colecţie de produse ale activităţii elevului, structurate şi semnificate în mod corespunzător (de la sarcini de lucru foarte simple – întocmirea unei fişe bibliografice/de lectură până la cele mai complexe – elaborarea unei analize de text, comentariu, studiu comparativ sau eseu). În funcţie de modul în care este tratat de către elev, de seriozitatea şi consecvenţa cu care este realizat, portofoliul poate să îi ofere evaluatorului imaginea globală a evoluţiei şi progreselor înregistrate în timp, informaţii relevante despre preocupările . Structura portofoliului exprimă gradul în care elevul reuşeşte să parcurgă o suită de conţinuturi specifice disciplinei, oferind şansa identificării capacităţilor pe care acesta şi le-a dezvoltat în urma parcurgerii materiei:

  • capacitatea de a aduna şi de a prelucra informaţia;
  • capacitatea de a raţiona şi de a utiliza cunoştinţe;
  • capacitatea de a observa şi de a alege metode eficiente de lucru;
  • capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele;
  • capacitatea de a investiga şi de a analiza sursele de informare;
  • capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;
  • capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul;
  • capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs.

STRUCTURA PORTOFOLIULUI LA FILOSOFIE

Prin specificul său, disciplina FILOSOFIE permite elaborarea unui portofoliu complex, care oferă posibilitatea elevilor de a-şi pune în valoare creativitatea, de a exersa tehnici de lucru intelectual, de a accesa şi evalua critic sursele de informare (cărţi, studii, articole, resurse internet etc.).

ACTIVITATE

TERMEN

1. Alcătuirea portofoliului 2 decembrie 2011
2. Predarea portofoliului 5 decembrie 2011
3. Evaluarea initiala 5 – 9 decembrie 2011
4. Prezentări-verificări 12 – 16 decembrie 2011
5. Notare 19 – 23 decembrie 2011

La profilul Uman, specializările Ştiinţe Sociale (3 ore/săptămână) şi Filologie (2 ore/săptămână), portofoliul are următoarea structură:

(1). FIŞELE BIO-BIBLIOGRAFICE ale filosofilor din programă (lista minimală):

Platon (428-348 î.Hr.) + Aristotel (384-322 î.Hr.) + Henri Bergson (1859-1941) + Lucian Blaga (1895-1961) + Blaise Pascal (1623-1662) + Augustin (354-430) + Jean-Paul Sartre (1905-1980) + Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) + Albert Camus (1913-1960) + Constantin Noica (1909-1988) + John Stuart Mill (1806-1873) + Immanuel Kant (1724-1804) + John Locke (1623-1704) + Friedrich Nietzsche (1844-1900) + John Rawls (1921-2002) + Bertrand Russell (1872-1970).

Fişa bio-bibliografică a unui autor sintetizează într-o pagină A4 reperele importante privind viaţa şi activitatea publicistică a autorului (localizarea orizontului cultural, a spaţiului şi a timpului în care a trăit), influenţele pe care le-a suferit filosofia sa, principalele idei sau teme abordate de autor, câteva reflecţii personale etc. Pus în situaţia de a analiza un fragment de text aparţinând respectivului autor, elevul poate beneficia de cunoştinţele dobândite în urma realizării fişei bio-bibliografice. Elaborarea fişei nu trebuie să se rezume doar la reproducerea pasivă a informaţiilor prezente în diferite resurse internet, ci trebuie consultate şi dicţionarele de specialitate, monografiile, antologiile de texte, compendiile etc., existente în biblioteca şcolii. Iată un exemplu de fişă bio-bibliografică (Jean-Paul Sartre).

Pe lângă fişele bio-bibliografice şi fişele de lectură, portofoliul la filosofie trebuie să conţină următoarele componente: analize, comentarii şi interpretări filosofice ale fragmentelor de text din manual sau a textelor primite pe fişe de lucru la ora de curs. Toate fişele de la curs sunt completate şi introduse în portofoliu.

Conţinutul unei interpretări poate ţine cont de următoarele repere: date despre filosof şi filosofia acestuia; tema sau ideea-propulsivă a textului; chestionarea textului (un set de întrebări pe marginea celor discutate în text); explicitarea problemei filosofice prezente în text; soluţia autorului; prezentarea structurii argumentative; descrierea unor soluţii şi argumente alternative (similare sau concurente); opinia personală argumentată despre temă, ideile autorului, modul în care tratează problema etc.

Fiind o interpretare de factură filosofică, elevul trebuie să respecte anumite exigenţe ale discursului filosofic:  manieră interogativă-problematizantă (reflexivă) de abordare; tratare analitică (descompunere a articulaţiilor textului); raportare critică la ideile autorului; utilizarea aparatului argumentativ; respectarea coerenţei logice; utilizarea unui limbaj filosofic adecvat ş.a.

La capitolul FILOSOFIA (cu subtemele GENURI ŞI STILURI DE FILOSOFIE şi FILOSOFIE ŞI VIAŢĂ) se poate realiza un ESEU (vezi condiţiile de realizare a eseului) pe o temă dintre cele care urmează sau pe o temă care este de interes pentru fiecare (dar care să fie conectată cu tematica abordată la orele de curs):

  • Filosofia vieţii şi viaţa filosofiei;
  • Utilitatea demersului filosofic;
  • Valoarea filosofiei;
  • Specificul demersului filosofic;
  • Filosofia în viaţa mea;
  • Filosofie şi speculaţie;
  • Tipuri şi genuri de filosofie;
  • Filosofie – ştiinţă – religie.

La capitolul OMUL (subteme: PROBLEMATICA NATURII UMANE, SENSUL VIEŢII şi OMUL – FIINŢĂ CULTURALĂ) se va realiza un eseu pe una dintre temele (listă orientativă):

  • Omul – scop sau mijloc?;
  • Omul – fiinţă eminamente socială;
  • Civilizaţia – evoluţie sau regres?;
  • Omul între raţiune şi instinct.
  • O viaţă lungă sau o viaţă plăcută?;
  • Viaţa ca vis şi viaţa ca teatru;
  • Secretul unei vieţi fericite: calea de mijloc;
  • Omul sălbatic – fericit?
  • Ceilalţi, iată iadul sau şansa cunoaşterii de sine;
  • Autentic şi inautentic în relaţiile cu ceilalţi;
  • Absurdul şi lipsa de sens;
  • Omul – un mister;
  • Destinul creator – privilegiu uman;
  • Omul – imago Dei.

Capitolul MORALA (cu subtemele BINE ŞI RĂU, TEORII MORALE şi PROBLEME DE ETICĂ APLICATĂ) permite elaborarea unor eseuri pe teme precum:

  • Morală şi religie – interferenţe;
  • Ce este binele?;
  • Care sunt originile răului?;
  • Rău şi nedreptate;
  • Idealul moral al timpurilor noastre;
  • Morală şi prejudecată;
  • Egoism şi altruism în morală;
  • Relativismul moral;
  • Euthanasia şi încălcarea dreptului la viaţă;
  • Reevaluarea principiilor moralei;
  • O morală a forţei?;
  • Morala – între sentiment şi raţiune.

În capitolul POLITICA (cu subtemele LIBERTATE ŞI RESPONSABILITATE SOCIAL-POLITICĂ, EGALITATE ŞI DREPTATE, TEORII POLITICE MODERNE ŞI CONTEMPORANE, PUTERE ŞI LEGITIMITATE şi IDEALUL DEMOCRATIC: DREPTURILE OMULUI, din care, în semestrul I, vor fi studiate numai primele două subteme), conţinuturile prezente în programa şcolară permit construirea unor eseuri după teme precum:

  • Egalitate şi dreptate;
  • Pedepse drepte şi nedrepte;
  • Dreptatea socială şi dreptatea procedurală;
  • Originea dreptăţii: raţiune şi sentiment;
  • Care sunt limitele libertăţii mele?;
  • Ceilalţi – ameninţare a libertăţii mele; 
  • Justificarea puterii politice (democraţie şi totalitarism);
  • Conflicte între drepturi;
  • Nesupunerea civică – sancţionarea abuzurilor puterii;
  • Drepturi şi libertăţi;
  • Toleranţă şi conflict;

Pe lângă aceste componente, portofoliul trebuie să mai conţină şi un SCURT BREVIAR DE TERMENI FILOSOFICI explicaţi, astfel încât folosirea lor în anumite contexte discursive să nu se expună inadecvării. Sunt extrem de valoroase REFLECŢIILE PERSONALE generate de o temă sau un subiect abordat la orele de curs, RECENZIA, prezentarea succintă a unei cărţi citite şi chiar o interpretarea a unui film care se pretează unei lecturi filosofice. Elementele de portofoliu nu sunt definitiv stabilite, ele pot suferi îmbunătăţiri, ameliorări, astfel încât să servească scopului pentru care a fost creat acest instrument de evaluare: aprecierea efortului constant, a gradului de interes manifestat de elev pentru disciplina în cauză.

Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s