Portretul filosofului în antichitatea greacă (1)

Filosofia reprezintă astăzi un domeniu academic, o disciplină de studiu prezentă în săli de curs şi amfiteatre, căreia nu i se rezervă totuşi decât un statut secundar sau accesoriu în scenariul educativ. Nu sunt deloc puține reproșurile adresate filosofiei, de la limbajul extrem de complicat, exclusivist, până la incapacitatea ei funciară de a soluționa problemele praxisului cotidian. Lucrurile nu au stat însă dintotdeauna astfel şi pentru a întemeia această asumpție vă invit într-un periplu imaginar în orizontul fascinant în care a fost zămislită iubirea de înţelepciune.

În antichitatea greacă filosoful era cel care adopta un mod de viaţă specific, diferit de al celorlalţi oameni. Filosofia era mai mult decât o manieră sofisticată de a vorbi despre probleme cu un grad de generalitate ridicat, era mai curând o ars vivendi (artă de a trăi), un mod determinat de a gândi şi, mai ales, de a acţiona. În antichitatea greacă, „(…) filosofia nu este doar un discurs, ci alegerea unui mod de viaţă, o opţiune existenţială şi un exerciţiu trăit, deoarece ea este aspiraţia la înţelepciune.” (Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, trad. de George Bondor şi Claudiu Tipuriţă, Editura Polirom, Iaşi, 1997, p. 243). Exerciţiul spiritual oferit de filosofie avea ca finalitate terapeutică transfigurarea individului, „dislocarea” acestuia dintr-un univers al grijilor mundane şi situarea lui într-un univers guvernat de norme şi principii morale. Iată de ce, ca practică spirituală, filosofia a presupus, pe lângă adoptarea unui anumit limbaj, meditaţie, exerciţiu fizic, regim alimentar riguros.

Care este portretul filosofului, aşa cum transpare el din lucrările unor autori consacraţi.

Filosoful – cunoscător al iubirii – Platon (Banchetul)

În dialogul Symposion (Banchetul), Socrate că se declară un cunoscător al artei de a iubi, chiar dacă, puţin mai târziu, în debutul discursului său despre Eros, Socrate îşi recunoaşte proverbiala neştiinţă (agnosia). Dar oare despre ce fel de iubire este vorba? Despre aceea pe care antevorbitorii (Fedru, Pausanias, Eriximah, Aristofan şi Agaton) s-au străduit să o laude, în discursuri de o eleganţă greu de egalat? Cu modestia specifică, Socrate atribuie concepţia despre iubire unei femei, Diotima, „înţeleaptă şi-n cele ale dragostei şi-n multe altele” (Platon, Banchetul, trad. C. Papacostea, Editura de Vest, Timişoara, 1992, p.54). Conform acestei femei misterioase, despre care unii autori admit că este o invenţie, alţii că este un alter ego al lui Platon, Eros este un daimon, o fiinţă cu statut intermediar, „ceva între muritor şi nemuritor” (ibidem, p.56), care face posibilă trecerea de la urât şi rău la frumos şi bine. Puterea lui constă în aceea că tălmăceşte şi împărtăşeşte zeilor ceea ce vine de la oameni (rugăciuni şi jertfe), şi oamenilor ceea ce vine de la zei (porunci şi răsplata jertfelor). Fiu al belşugului (Poros) şi al sărăciei (Penia), născut în circumstanțe inadecvate, dacă nu chiar suspecte, Eros are un destin aparte pe care-l vom reproduce într-un citat mai amplu, pentru o mai justă înţelegere: „mai întâi e pururea sărac şi-i foarte departe de a fi delicat şi frumos, cum îl socotesc mulţi. Dimpotrivă, e aspru şi murdar, e cu picioarele goale  şi fără culcuş; totdeauna se culcă pe pământul gol; doarme pe lângă porţi, pe drumuri, sub cerul liber; într-un cuvânt, având firea mamei, el trăieşte pururea cu lipsa alături. De altă parte, semănând şi cu tatăl, stă gata să prindă tot ce e frumos şi bun; căci e viteaz, cutezător şi-i încordat nevoie mare. Vânător temut, urzind pururea te-miri-ce curse; la gândire pătimaş şi totdeauna gata cu dezlegările; în acelaşi timp filosofând în cursul întregii vieţi, el este un vraci temut, e un magician şi e în stare de toate iscusinţele” (ibidem, p.58). Aflat la mijlocul distanţei dintre înţelepciune şi ignoranţă, Eros filosofează permanent, iar ceea ce urmează poate fi asumat ca un profil al filosofului: nu este înţelept (pentru că înţelepţi sunt doar Zeii), dar nici neştiutor sau ignorant, pentru că aceştia din urmă, fără a-şi conştientiza condiţia, „nu-şi bat capul să filosofeze şi n-au nici o râvnă să devină înţelepţi” (ibidem, p.58). Statutul său intermediar îi conferă acestuia dorinţa permanentă de a tinde către ceea ce-i lipseşte. Zămislit chiar în ziua de naştere a Afroditei, zeiţa frumuseţii, Eros năzuieşte să obţină lucrurile frumoase, iar dintre acestea, înţelepciunea, care este unul dintre cele mai frumoase lucruri. Eros este filosof tot astfel cum, printr-o conversiune legitimă, filosoful este cel care ştie să iubească.

Mai aflăm din acest dialog că filosoful Socrate nu este preocupat de frumuseţea exterioară, corporală, mai mult, o dispreţuieşte profund, din convingerea că „ochiul minţii nu-ncepe a fi pătrunzător decât în clipa când porneşte să se-ntunece privirea ochilor trupeşti” (ibidem, p.81). Corpul, prin dorinţele şi pasiunile lui, generează dezordine şi nelinişte în suflet, în timp ce filosoful urmăreşte tocmai obţinerea unui echilibru interior, dobândirea seninătăţii. Filosoful trăieşte o viaţă contemplativă, fiind dezinteresat de bogății sau de glorie, pe care le consideră bunuri fără valoare. Acest dezinteres îi garantează independenţa spiritului, autonomia (autarkes) în raport cu circumstanţele şi lucrurile exterioare, atât de necesare în actul reflecției sale. În schimb, dă dovadă de cumpătare, tărie de caracter, stăpânire de sine şi curaj. Cât despre modul în care se exprimă, discursul său se sustrage construcțiilor verbale abstracte, excesiv de sofisticate, elaborate ermetic sau pedant, preferând în locul lor limbajul simplu, obişnuit, însă bogat în înţelesuri ce-şi aşteaptă dezvăluirea.

Această intrare a fost publicată în Filosofie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s