Standardele de performanţă în filosofie

„Este necesar să-i învăţăm pe elevi comportamentele, modalităţile de a gândi şi acţiona, care au valoare în societatea noastră şi ajută individul să devină un adevărat membru al ei.” (Gilbert de Landsheere, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, p.34)

Filosofia constituie o disciplină de studiu în cadrul căreia, mai mult decât simpla acumulare de cunoştinţe/informaţii (teorii, doctrine, curente sau orientări, moduri particulare de filosofare/puncte de vedere), se apreciază creativitatea, gândirea critică/divergentă riguros argumentată, dezvoltarea unor strategii cognitive (a învăţa să înveţi), construirea unui sistem propriu de valori (conştiinţă axiologică) ş.a.. Teritoriu prin excelenţă al subiectivităţii, filosofia ca disciplină cuprinsă în actualul curriculum, la clasa a XII-a, cu un buget de timp variabil (1 – 3 ore/săptămână), în funcţie de specialitate, solicită ca o necesitate existenţa unor standarde de performanţă menite a facilita demersul evaluativ şi a-i conferi acestuia obiectivitatea mult râvnită de actorii procesului educaţional. Conform documentelor curriculare în vigoare, elaborate de specialişti în ştiinţele educaţiei, în demersul de predare-învăţare a filosofiei există 5 standarde de performanţă. Fiecare dintre aceste standarde este operaţionalizat printr-un prag minim şi unul maxim (de competenţă), pentru o mai bună diferenţiere. Conform acestor standarde, elevul va trebui ca, în urma studiului acestei discipline, să facă dovada dezvoltării unor competenţe, deprinderi şi priceperi.

STANDARDUL 1

La nivelul de bază, elevul trebuie să deţină capacitatea de a evidenţia o problematică filosofică prezentă într-un text şi de a selecta conceptele filosofice din textul dat.

  • minim: elevul formulează corect problema filosofică generală abordată într-un text dat şi precizează (evidenţiază) conceptele cheie.
  • maxim: elevul formulează, în limbaj conceptual, problema filosofică abordată într-un text şi evidenţiază corect conceptele filosofice utilizate în formularea problemei filosofice.

STANDARDUL 2

Următorul standard de performanţă este cel prin intermediul căruia se exprimă faptul că, odată atins, elevul deţine capacitatea de a compara puncte de vedere sau poziţii filosofice distincte (diferite sau similare) referitoare la o problemă filosofică dată.

  • minim: elevul evidenţiază un element de apropiere şi unul de diferenţiere între două poziţii filosofice referitoare la o problemă filosofică.
  • maxim: elevul evidenţiază, într-un limbaj conceptual nuanţat, elementele prin care se apropie şi cele prin care se diferenţiază două poziţii filosofice referitoare la o problemă filosofică dată.

STANDARDUL 3

La acest nivel, elevul trebuie să facă dovada capacităţii de analiză a structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic şi să analizeze premisele sau consecinţele unei poziţii sau punct de vedere filosofic.

  • minim: elevul evidenţiază poziţia/punctul de vedere filosofic şi principalele argumente exprimate într-un text; selectează corect o premisă şi o consecinţă presupusă de o problemă filosofică.
  • maxim: evidenţiază şi analizează poziţia/teza/punctul de vedere filosofic, natura argumentelor exprimate şi tipul de argumentare la care s-a recurs; formulează conceptual şi interpretează premisele şi consecinţele unei probleme filosofice.

STANDARDUL 4

Elevul a reuşit să-şi dezvolte la acest nivel capacitatea de a construi propria argumentaţie filosofică pentru fundamentarea unei soluţii practice posibile la o situaţie problemă.

  • minim: elevul elaborează un argument filosofic pentru fundamentarea unei soluţii la o anumită situaţie practică.
  • maxim: elevul formulează soluţii posibile la o problemă dată, pe care le susţine în baza unei argumentaţii filosofice corespunzătoare.

STANDARDUL 5

Ultimul nivel, cel mai elaborat, indică faptul că, odată ajuns aici, elevul are capacitatea de a elabora un eseu filosofic pornind de la elemente date (temă, problemă, text).

  • minim: elevul elaborează un eseu filosofic pe baza unei structuri detaliate date, pornind de la un text filosofic.
  • maxim: elevul elaborează un eseu filosofic structurat sau liber pe o temă/problemă dată.

Lectura acestor standarde relevă o desfăşurare graduală, secvenţială, în ceea ce priveşte complexitatea: de la identificarea unor concepte cheie sau termeni specifici filosofiei până la etapa în care elevul este capabil să elaboreze el însuşi un text de factură filosofică. Standardele pot fi repere importante în actul evaluării, ele pot fi traduse într-un criteriu unitar de notare, menit a diminua pe cât posibil subiectivismul în practica evaluativă.

Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Paideia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s