Libertatea pozitivă şi libertatea negativă – ISAIAH BERLIN (1909-1997)

Imaginaţi-vă că sunteţi în maşină şi conduceţi prin oraş iar la un moment dat întâlniţi o intersecţie. Viraţi la stânga, şi faceţi acest lucru pentru că nimeni nu v-a obligat să-l faceţi. Mai mergeţi ceva timp şi ajungeţi la o altă interesecţie: acum viraţi la dreapta, însă nimeni nu v-a determinat să o luaţi într-o direcţie sau alta: nu este un trafic intens, nu este nici un fel de deviere impusă de poliţie, nimic de acest gen. Putem conchide, până în acest loc, că, în calitate de şoferi, sunteţi în totalitate liberi să acţionaţi după bunul plac.

Însă acest tablou al libertăţii absolute se poate schimba radical dacă admitem că motivul pentru care aţi cotit prima dată spre stânga şi apoi spre dreapta este faptul că sunteţi dependent de ţigări şi vă aflaţi în căutarea disperată a unui magazin înainte ca acesta să închidă. În acest caz, trebuie să admitem că, mai curând decât conduceţi, sunteţi de fapt conduşi: nevoia de a fuma v-a determinat să viraţi mai întâi la stânga şi apoi la dreapta. Poate că vă doriţi foarte mult să vă eliberaţi de această dorinţă iraţională care nu numai că vă ameninţă longevitatea, dar de asemenea vă împiedică să faceţi ceea ce ar trebui să faceţi. Scenariul de mai sus ne oferă perspectiva celor două tipuri de libertate despre care vorbeşte Isaiah Berlin:

(a). Pe de o parte putem concepe libertatea ca pe o lipsă/absenţă a obstacolelor externe care pot să survină în calea unei persoane. Din această perspectivă spunem că persoana este liberă dacă nu există nimic care să o împiedice să facă ceea ce îşi doreşte. Este şi sensul despre care vorbeşte scenariul nostru „rutier”.

(b). Pe de altă parte, libertatea poate fi gândită ca o formă de control exercitată din exteriorul persoanei asupra unei părţi a conduitei acesteia. Pentru a fi liber, trebuie să ai capacitatea de auto-determinare, ceea ce înseamnă a fi capabil să îţi controlezi propriul destin, să îţi urmăreşti propriile interese. Din această perspectivă, scenariul de mai sus ne vorbeşte şi despre lipsa libertăţii: nu eşti stăpânul propriului destin atâta timp cât nu poţi controla o pasiune de care ai vrea să scapi şi care totuşi te împiedică să realizezi ceea ce ai recunoscut ca fiind adevăratele tale interese. Cineva ar putea spune că într-o primă viziune, libertatea este despre câte uşi se pot deschide în faţa unei persoane, iar în cealaltă perspectivă, libertatea se referă la a merge prin uşile potrivite din motive potrivite.

Isaiah Berlin analizează conceptul de libertate între anii ‘50 – 60. Berlin a numit unul dintre tipurile de libertate, libertate negativă pentru că se referă la absenţa/lipsa a ceva: bariere, obstacole, constrângeri, intervenţii ale celorlalţi etc. Celălalt tip de libertate, libertatea pozitivă se referă la prezenţa a ceva: control, auto-determinare sau auto-realizare.

În termenii lui Berlin, noi folosim conceptul de libertate negativă (semnificaţia negativă a libertăţii) în încercarea de a răspunde la întrebarea: „Care este perimetrul în interiorul căruia o persoană sau un grup de persoane ar trebui lăsat/lăsaţi să facă sau să fie ceea ce vrea/vor, fără intervenţia altor persoane?”.

Conceptul de libertate pozitivă (semnificaţia pozitivă a libertăţii) este încercarea de a răspunde la întrebarea „Cine/care este sursa controlului sau a intervenţiei/imixtiunii care poate determina pe cineva să facă sau să fie într-un fel mai curând decât în alt fel?”.

În forma sa politică, libertatea pozitivă a fost gândită ca realizabilă numai prin intermediul colectivităţii. Probabil cel mai clar caz este acela al teoriei lui Rousseau cu privire la libertate, în acord cu care libertatea individuală poate fi atinsă numai prin participarea la acel proces prin care controlul colectiv se exercită asupra individului în acord cu „voinţa generală”. O societate democratică este acea societate liberă în măsura în care este o societate auto-determinată, iar un membru este liber numai în măsura în care participă la procesul democratic.

About these ads

2 comments on “Libertatea pozitivă şi libertatea negativă – ISAIAH BERLIN (1909-1997)

  1. Chifan Vasile spune:

    Toţi suntem sclavi căci avem stăpân, spuneţimi domnule profesor, dumneavoastră ce principii aveţi drept stăpân.
    Pentru un om virtuos libertatea nu poate fi decât un pricipiu pozitiv, fiţi liber să faceţi dreptate, însă nu uitaţi de MILĂ.
    Oseară bună.

    • “Toţi suntem sclavi, căci avem stăpân”… Există totuşi un teritoriu în care mi se pare legitim să revendici libertatea absolută, iar acest teritoriu este cel al gândirii. Iar dacă este întemeiată corelaţia dintre gândire şi cultură, atunci cred cu tărie că numai prin cultură poţi dobândi libertatea spiritului. Dacă îmi este îngăduită o parafrază (cu rezervele de rigoare), acum multă vreme, însuşi Hristos a spus-o: “Veţi cunoaşte Adevărul, iar Adevărul vă va face liberi”. Nu îndrăznesc să mă consider un stăpân (am învăţat cândva acest lucru de la un evreu cu o gândire cel puţin neobişnuită, Sigmund Freud, cel care spunea că nu suntem stăpâni în propria casă – aluzie la forţele inconştientului ce ne controlează perfid din subteranele propriului psihic). Cât despre principiile în care cred şi pe care încerc să mi le asum ca veritabil modus vivendi (chiar dacă, uneori, eu însumi şi lumea în care trăiesc mă somează să abdic), ele ţin de sfera bunului-simţ, a onestităţii (fie ea şi perdante), a datoriei faţă de sine şi a respectului faţă de semeni. Nu îndrăznesc să-mi adjudec vreo virtute anume, fie ea de sorginte precreştină (dreptate, moderaţie, curaj, înţelepciune ş.a.), fie născută în posteritatea lui Hristos (compasiunea, mila, iubirea…) însă privindu-mi viaţa în ochi, constat că fiecare zi îmbracă forma unei înfruntări şi a unei încercări repetate de a mă situa în orizontul Virtuţii. Alerg (poate nu mai mult decât ceilalţi), mă poticnesc şi cad în capcana propriilor neputinţe, ezit, mă rătăcesc pe mine însumi printre lucruri mărunte, dar mă ridic din nou, o iau de la capăt… Îmi amintesc cuvinte care exprimă perfect ceea ce simt: “Cred Doamne, ajută necredinţei mele!”

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s